La Bălți și Cahul autoritățile locale au decis să arboreze pe clădirile oficiale drapele roșu-albastre, diferite de tricolorul care seamănă cu drapelul României vecine. Inițiativele din provincie au stârnit ecouri și în Parlamentul de la Chișinău, așa cum veți auzi în relatarea Lilianei Barbăroșie.
Dacă unii deputaţi liberali şi liberal-democraţi au cerut astăzi prezentarea cât de grabnică în Parlament la raport a procurorului general şi a ministrului de interne în legătură cu deciziile edililor de la Bălţi şi Cahul, atunci democraţii au tratat cu indiferenţă subiectul, iar socialiştii au anunţat că vor organizarea unui referendum pentru abolirea tricolorului şi înlocuirea lui cu drapele ruşu-albastre utilizate frecvent de Partidul Comuniştilor în acțiunile sale cu caracter politic din ultimii ani.
Liderul neformal al PSM, Igor Dodon, a adresat chiar în acest sens un mesaj opoziţiei comuniste: „Comuniştii au avut posibilitatea să oficieze acest drapel în perioada în care au avut majoritatea în Parlament. Orice modificare de simbolică se poate face conform procedurii legale. De aceea îndemnăm comuniştii să ne susţină iniţiativa de a petrece un referendum naţional în această problemă.”
Dar „actul de profanare a simbolicii de stat”, aşa cum a fost calificată de către Comisia Naţională de Heraldică arborarea pretinselor drapele ale Moldovei medievale pe sediile unor clădiri oficiale din raioane conduse de comunisti, nu a fost nici pe departe singurul subiect de dispută astăzi în legislativ.
Discuţii aprinse au exista şi pe marginea unui proiect privind apărarea spaţiului aerian împotriva intervenţiilor neautorizate. Îndărătul acestei legi unii au văzut o intenţie nefirească a autorităţilor de a cheltui, în condiţii de austeritate, sute de milioane pentru achiziţionarea unor avioane şi elicoptere de luptă. Deşi este un proiect înaintat de Ministerul Apărării, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, nu l-a cruţat pe ministrul desemnat de partidul său în funcţie. „Să rezolvăm probleme mai importante şi să mai lăsăm să aştepte aeronavele", a tunat şi fulgerat Mihai Ghimpu cu o tonalitate în care jurnaliştii au întrezărit prevestirea unor vremuri grele pentru ministrul apărării, Vitalie Marinuţă.
Un alt ministrul, cel al educaţiei, chemat la raport pentru reintroducerea definiţiei istoria românilor în curricula şcolară, a fost astăzi în situaţia de a audia seria de critici ale socialiştilor, care îl acuză de îndoctrinarea elevilor, dar şi a democraţilor.
Iată, bunăoară, cum l-a dojenit pe Mihai Şleahtiţchi şeful grupului parlamentar al PD, Dumitru Diacov: „Noi din păcate ne batem joc de copii 20 de ani. Vine un partid – istoria nu ştiu cui, vine altul – altă istorie. Rezultatele recensământului trebuie luate în consideraţie, domnule ministru? Istoria, şi punct. Aşa trebuie să se numească cursul. Iar datoria ministrului este să nu politizeze istoria.”
Iată cum s-a apărat însă ministrul Şleahtiţchi: „Am creat o comisie din 25 de experţi - prin majoritate de voturi, am rămas la această formulă de compromis – Istoria românilor şi universală. Am repus în drepturi un curs care absolut nejustificat, pe principii politice, a fost exclus.”
Socialistul Igor Dodon spune că va cere demisia ministrului liberal-democrat şi sugerează că ar putea obţine sprijinul necesar din partea alianţei: „Care va tactica şi strategia, vom mai vedea. Dar am discutat şi cu democraţii, şi cu liberal-democraţii subiectul - aşa că rezultatul urmează.”
O aluzie care a sunat astăzi şi de la neafiliatul Mihai Godea, care de altfel srijină întru totul decizia de redenumire a cursului de istorie: „Domnule ministru, dacă dv. veţi fi revocat din funcţie, asta se va întâmpla doar din cauza acestei probleme”, a declarat Mihai Godea de la tribuna Parlamentului.
