Premierul Vald Filat s-a aflat două zile la Bruxelles pentru discuţii cu parlamentari europeni şi comisarul pentru justiţie legate de acordul de asociere Republica Moldova – Uniunea europeană şi de liberalizarea regimului de acordare a vizelor. În declaraţiile oficiale s-a vorbit mult de progrese, puţin despre angajamentele neîndeplinite. Între care se numără legea anti-discriminare.
Mult mai tranşant a fost la Chişinău emisarul european Dirk Schuebel, care a reamintit marţi că legea este gândită să asigure drepturi egale fiecărui moldovean şi că de adoptarea ei depinde liberalizarea regimului de acordare a vizelor. În ce stadiu se află legea anti-discriminare? a vrut să afle Valentina Ursu:
Reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel a declarat că Parlamentul trebuie să adopte legea anti-discriminare pentru ca negocierile privind liberalizarea regimului de vize să poată avansa. Șeful Delegației Comisiei Europene a remarcat că adoptarea acestei legi are menirea să apere minoritățile, inclusiv cele sexuale împotriva discriminării, dar nu numai.
Dirk Schuebel: „Cu toţii am ştiut că va fi dificil să adoptăm legea anti-discriminare. Am avut aceeaşi experienţă în unele ţări, care recent au devenit membre ale UE. Oricum, Guvernul ar trebui să explice mai pe îndelete cetăţenilor ce presupune această lege. Din păcate, uneori subiectul este redus la un singur aspect, cel al respectării drepturilor persoanelor homosexuale. Acest lucru nu este corect. Legea anti-discriminare va avea un impact pozitiv asupra mai mult de jumătate dintre cetăţenii ţării. Această lege, de exemplu, va proteja drepturile femeilor - un subiect foarte important pentru ţara Dvs., drepturile persoanelor cu dizabilități. Doar vrem să ne asigurăm că oamenii nu vor fi discriminaţi din cauza preferinţelor pe care le au în viaţă. Este un principiu pe care se bazează relaţiile inter-umane între cetăţenii Uniunii Europene şi ne dorim ca societatea moldovenească să adopte aceste principii. Ele însă trebuie să fie explicate populaţiei şi tuturor celor care nu le înţeleg. Uneori îmi doresc ca politicienii moldoveni să fie mai activi în promovarea acestor principii care nu sunt ieşite din comun. Repet, ne dorim doar ca oamenii să nu fie discriminaţi din cauza preferinţelor pe care le au.”
Europa Liberă a întrebat-o pe viceministra de externe Natalia Gherman, negociator-şef al Acordului de Asociere din partea Chișinăului ce se poate întâmpla în caz dacă guvernarea se împotrivește adoptării acestei legi?
Natalia Gherman: ,,Moldova trebuie să implementeze pachetul de cerințe menționat în Planul de Acțiuni moldo-comunitar pe liberalizarea regimului de vize. Partenerii europeni într-adevăr atribuie o importanţă deosebită, deoarece aceasta face parte din acquis comunitar în domeniul respectiv şi este imposibil de imaginat chiar şi solicitarea statutului de candidat pentru Republica Moldova fără blocul: drepturile omului, al legislaţiei naţionale. Acest proiect legislativ este inclus în planul de acţiuni, va fi o condiţie sine qua none şi a trecerii Moldovei la cea de-a doua fază a implementării planului de acţiuni pe vize. Deci este adevărat că şi Moldova şi Ucraina trebuie să facă acest pas la etapa de asociere cu politicile Uniunii Europene.”
Legea anti-discriminare a fost avizată de Guvern în februarie anul trecut şi urma să fie examinată de către Parlament. În urma mai multor proteste organizate de credincioşi, Executivul a retras proiectul legii pentru o nouă redactare. Deocamdată nu se cunoaşte când va fi remis spre aprobare în Legislativ, spune Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă.
Igor Corman: „Este important ca acest proiect de lege să vină în Parlament de la Guvern, acest proiect a fost transmis în parlament şi imediat revocat de către Guvern. Legea privind anti-discriminarea este o lege foarte bună, ea se referă la foarte mulţi cetăţeni din ţara noastră. Este vorba de anti-discriminarea femeilor, persoanelor cu dezabilități şi multe alte lucruri bune. Dar din cauza doar a unei îmbinări de cuvinte, unde este vorba de orientarea sexuală, se face atâta zarvă, fără ca să se intri în detalii, să se înţeleagă într-adevăr care este impactul acestei legi. De aceea vă spun este normal ca acest proiect de lege să vină în Parlament, deputaţii să-l examineze cu multă atenţie. oricare proiect de lege poate fi supus şi unor amendamente, este dreptul deputaţilor. Trebuie foarte calm să privim lucrurile şi să nu facem multă zarvă.”
Europa Liberă: Când o să vină în Parlament acest proiect de lege?
Igor Corman: „Întrebarea la Guvern, vă rog. Noi nu ştim, au amendat ei, vor ei să schimbe, nu vor să schimbe, o să facem şi noi amendamente din urmă. Sigur că era bine dacă acest proiect de lege nu făcea parte din Planul de Acţiuni, dar acum o avem şi trebuie să nu facem multă zarvă şi să o examinăm. O să analizăm şi experienţa altor ţări, şi în alte ţări au fost discuţii şi în alte părţi au făcut amendamente la această lege. Deci, ea trebuie să fie conformă Constituţiei. Cît despre cea mai mare problemă care îi doare pe oameni în Constituţie este foarte clar stipulat ce înseamnă familie, între bărbat şi femeie, iată deja un răspuns la multe întrebări care sunt inventate de către cineva.”
Mult mai tranşant a fost la Chişinău emisarul european Dirk Schuebel, care a reamintit marţi că legea este gândită să asigure drepturi egale fiecărui moldovean şi că de adoptarea ei depinde liberalizarea regimului de acordare a vizelor. În ce stadiu se află legea anti-discriminare? a vrut să afle Valentina Ursu:
Reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel a declarat că Parlamentul trebuie să adopte legea anti-discriminare pentru ca negocierile privind liberalizarea regimului de vize să poată avansa. Șeful Delegației Comisiei Europene a remarcat că adoptarea acestei legi are menirea să apere minoritățile, inclusiv cele sexuale împotriva discriminării, dar nu numai.
Dirk Schuebel: „Cu toţii am ştiut că va fi dificil să adoptăm legea anti-discriminare. Am avut aceeaşi experienţă în unele ţări, care recent au devenit membre ale UE. Oricum, Guvernul ar trebui să explice mai pe îndelete cetăţenilor ce presupune această lege. Din păcate, uneori subiectul este redus la un singur aspect, cel al respectării drepturilor persoanelor homosexuale. Acest lucru nu este corect. Legea anti-discriminare va avea un impact pozitiv asupra mai mult de jumătate dintre cetăţenii ţării. Această lege, de exemplu, va proteja drepturile femeilor - un subiect foarte important pentru ţara Dvs., drepturile persoanelor cu dizabilități. Doar vrem să ne asigurăm că oamenii nu vor fi discriminaţi din cauza preferinţelor pe care le au în viaţă. Este un principiu pe care se bazează relaţiile inter-umane între cetăţenii Uniunii Europene şi ne dorim ca societatea moldovenească să adopte aceste principii. Ele însă trebuie să fie explicate populaţiei şi tuturor celor care nu le înţeleg. Uneori îmi doresc ca politicienii moldoveni să fie mai activi în promovarea acestor principii care nu sunt ieşite din comun. Repet, ne dorim doar ca oamenii să nu fie discriminaţi din cauza preferinţelor pe care le au.”
Europa Liberă a întrebat-o pe viceministra de externe Natalia Gherman, negociator-şef al Acordului de Asociere din partea Chișinăului ce se poate întâmpla în caz dacă guvernarea se împotrivește adoptării acestei legi?
Natalia Gherman: ,,Moldova trebuie să implementeze pachetul de cerințe menționat în Planul de Acțiuni moldo-comunitar pe liberalizarea regimului de vize. Partenerii europeni într-adevăr atribuie o importanţă deosebită, deoarece aceasta face parte din acquis comunitar în domeniul respectiv şi este imposibil de imaginat chiar şi solicitarea statutului de candidat pentru Republica Moldova fără blocul: drepturile omului, al legislaţiei naţionale. Acest proiect legislativ este inclus în planul de acţiuni, va fi o condiţie sine qua none şi a trecerii Moldovei la cea de-a doua fază a implementării planului de acţiuni pe vize. Deci este adevărat că şi Moldova şi Ucraina trebuie să facă acest pas la etapa de asociere cu politicile Uniunii Europene.”
Legea anti-discriminare a fost avizată de Guvern în februarie anul trecut şi urma să fie examinată de către Parlament. În urma mai multor proteste organizate de credincioşi, Executivul a retras proiectul legii pentru o nouă redactare. Deocamdată nu se cunoaşte când va fi remis spre aprobare în Legislativ, spune Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă.
Igor Corman: „Este important ca acest proiect de lege să vină în Parlament de la Guvern, acest proiect a fost transmis în parlament şi imediat revocat de către Guvern. Legea privind anti-discriminarea este o lege foarte bună, ea se referă la foarte mulţi cetăţeni din ţara noastră. Este vorba de anti-discriminarea femeilor, persoanelor cu dezabilități şi multe alte lucruri bune. Dar din cauza doar a unei îmbinări de cuvinte, unde este vorba de orientarea sexuală, se face atâta zarvă, fără ca să se intri în detalii, să se înţeleagă într-adevăr care este impactul acestei legi. De aceea vă spun este normal ca acest proiect de lege să vină în Parlament, deputaţii să-l examineze cu multă atenţie. oricare proiect de lege poate fi supus şi unor amendamente, este dreptul deputaţilor. Trebuie foarte calm să privim lucrurile şi să nu facem multă zarvă.”
Europa Liberă: Când o să vină în Parlament acest proiect de lege?
Igor Corman: „Întrebarea la Guvern, vă rog. Noi nu ştim, au amendat ei, vor ei să schimbe, nu vor să schimbe, o să facem şi noi amendamente din urmă. Sigur că era bine dacă acest proiect de lege nu făcea parte din Planul de Acţiuni, dar acum o avem şi trebuie să nu facem multă zarvă şi să o examinăm. O să analizăm şi experienţa altor ţări, şi în alte ţări au fost discuţii şi în alte părţi au făcut amendamente la această lege. Deci, ea trebuie să fie conformă Constituţiei. Cît despre cea mai mare problemă care îi doare pe oameni în Constituţie este foarte clar stipulat ce înseamnă familie, între bărbat şi femeie, iată deja un răspuns la multe întrebări care sunt inventate de către cineva.”
