Linkuri accesibilitate

Dmitri Rogozin aduce bucurie la Tiraspol


Dmitri Rogozin
Dmitri Rogozin

… iritare la Chișinău şi rezerve la Kiev. Invitaţii ediţiei: negociatorul moldovean Eugen Carpov şi expertul de la Kiev Grigori Perepeliţea.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Numirea noului negociator rus pentru Transnistria aduce bucurie la Tiraspol, iritare la Chișinău şi rezerve la Kiev. Invitaţii ediţiei de astăzi sunt vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov şi expertul ucrainean Grigori Perepeliţea.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Ministrul de externe Iurie Leancă a declarat că numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentant al Kremlinului pentru problema transnistreană, fără consultarea Chișinăului, este contrară „spiritului unor bune relații”. „Am vrea să sperăm că această numire nu va face decât să sporească interesul Rusiei de a identifica o soluție în reglementarea conflictului transnistrean și nu altceva”. Ministrul Leancă a mai spus că un reprezentant al ambasadei ruse la Chişinău a fost convocat pentru explicații. Administraţia transnistreană a salutat numirea lui Rogozin, care a anunțat că intenționează să viziteze Tiraspolul în aprilie. Dimitri Rogozin a fost ambasadorul Rusiei la NATO şi negociator special în problema scutului american anti-rachetă în Europa. Din decembrie trecut, a devenit vicepremier responsabil cu industria de apărare a Rusiei.

Noul preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti a fost inaugurat într-o şedinţă festivă a Parlamentului, cu participarea Curţii Constituţionale. În discursul ţinut cu această ocazie, Timofti a îndemnat între altele la unitate, spunând că va depune eforturi „pentru a fi bun mediator social şi politic, un garant al dezvoltării democratice”, exprimând totodată sprijinul pentru opţiunea europeană a ţării. La ceremonie au fost prezenţi peste 400 de invitaţi, dar a lipsit opoziţia comunistă, care nu recunoaşte legitimitatea actualului Parlament şi implicit a alegerii lui Nicolae Timofti.

Uniunea Europeană a renunțat la obligativitatea vizelor pentru deținătorii pașapoartelor de serviciu moldovenești. O altă înlesnire convenită la Bruxelles de negociatorii moldoveni și europeni este simplificarea procedurii de acordare a vizelor cu intrări multiple pe un an și pe cinci ani pentru anumite categorii de cetățeni moldoveni, ca reprezentanții societății civile, oamenii de afaceri, studenții și cercetătorii.

Şi tot săptămâna trecută, la Chişinău a început negocierea acordului de liber-schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Potrivit ziarului Adevărul, la negocieri a participat, cu statut de observator, şi un reprezentant al regiunii transnistrene. Negociatorul-şef al Comisiei Europene, Luc Devigne, a declarat că liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană se va extinde şi asupra Transnistriei, ceea ce implică pentru agenţii economici de acolo atât drepturi, cât şi obligaţii. „Noi avem deja un mecanism de recunoaştere a certificatelor de origine eliberate de autorităţile moldovene şi pentru mărfurile din regiunea transnistreană şi nu intenţionăm să-l modificăm”, a precizat oficialul european.

*

Europa Liberă: Aşadar, administraţia de la Tiraspol s-a arătat mulțumită de numirea vicepremierului rus, Dmitri Rogozin ca reprezentant special al Kremlinului pentru problema transnistreană. Fost ambasador al Rusiei la NATO, vicepremierul rus responsabil cu industria de apărare rusă este așteptat să viziteze Tiraspolul în noua sa calitate luna viitoare. Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat surpriza și au spus că nu au fost consultate în prealabil așa cum se face când vrei să ai relații bune. Valentina Ursu a stat de vorbă pe această temă cu vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov:

Eugen Carpov
Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Comentariul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a reflectat exact percepţia autorităţilor din Republica Moldova asupra deciziei luate la Moscova cu referire la domnul Rogozin. Eu personal cred că nu este bine cînd decizii importante se aduc la cunoştinţa partenerilor internaţionali prin intermediul mesajelor din presă. Există suficiente instituţii, mecanisme, instrumente între state care sunt specializate în a crea o bună comunicare şi un dialog, în special, între statele care pretind că au relaţii prieteneşti, constructive, de durată bazate pe respect reciproc. Exact asemenea relaţii considerăm că trebuie să avem cu Federaţia Rusă. Pentru asta avem şi un număr impunător de acorduri bilaterale interstatale, pentru asta suntem parteneri în diferite structuri regionale, europene, internaţionale. Deci, trebuie să folosim modalităţile de comunicare, în primul rînd, ca să nu venim după aia cu comunicate prin care exprimăm surprinderea, fapt care corespunde realităţii în asemenea situaţii.”

Europa Liberă: Ce politică ar urma să promoveze Moscova prin domnul Rogozin în regiune şi preponderent în Transnistria?
Eugen Carpov: „Exact aceste clarificări le-a solicitat Ministerul de Externe de la reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău. Atunci cînd nu se prezintă mai multe detalii apar semne de întrebare. Situaţia generată acum are conotaţii diverse. De exemplu, apar întrebări de ce acest decret al Preşedintelui Federaţiei Ruse a venit în aceeaşi perioadă cu alte două decrete privind desemnarea reprezentanţilor pentru Osetia şi Abhazia. A venit în aceeaşi perioadă cînd se discută iarăşi în presă despre acordarea unui ajutor financiar din partea Federaţiei Ruse către regiunea transnistreană. Există mai multe aspecte, care dacă le punem împreună vedem că lucrurile nu sunt clare. Clarificările pe care le-a solicitat Ministerul de Externe trebuie să fie făcute cît mai rapid posibil. Ele puteau fi făcute şi înainte ca decretul să fie anunţat. Îmi amintesc că recent viceministrul de externe Popov a vizitat Moscova exact pentru consultări pe problemele pe care le avem pe agenda noastră bilaterală. Şi vreau să menţionez că reglementarea conflictului transnistrean probabil este unul din principalele puncte pe care le avem într-o discuţie permanentă pe care o purtăm între Chişinău şi Tiraspol. Federaţia Rusă are un rol şi un statut bine definit pe parcursul ultimilor 20 de ani în reglementarea conflictului transnistrean. Federaţia Rusă a recunoscut caracterul suveran şi teritorial integru al Republicii Moldova, în frontierile stabilite la 1 ianuarie 1990. Eu cred că şi desemnarea domnului Rogozin în această poziţie va fi un element care va contribui şi mai mult la atingerea dezideratului pe care îl avem în comun toţi cei care participăm în formatul 5+2, ca Republica Moldova să soluţioneze conflictul, să devenim un stat în limitele frontierelor recunoscute, bazându-ne pe principiul integrităţii teritoriale, suveranităţii şi oferind regiunii transnistrene un statut de largă autonomie, pe care de fapt îl declară şi Constituţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, dar poate nu sunt întâmplătoare şi aceste întrebări care apar în ultimul timp, ce preţ va trebui să plătească Chişinăul pentru identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană. Or avem şi primele reacţii care au venit de la Tiraspol după numirea domnului Rogozin în această funcţie. Atît liderul de acolo Evghenii Şevciuk, cît şi şefa aşa zisei diplomaţii de la Tiraspol Nina Ştanski, vorbesc în termeni foarte elogioşi la adresa acestui politician.

Eugen Carpov:
„Reacţii sunt multiple inclusiv din primele clipe Tiraspolul a transmis mesaje în adresa Moscovei. Aş putea să cred că cei de la Tiraspol au ştiut despre această desemnare înainte ca să aflăm noi despre ea, dar nu pot să afirm acest lucru. Sigur că reacţiile pot fi diverse, dar este mult mai constructiv cînd orice decizie care vizează teritoriul unui stat să fie luată într-un regim de consultări şi deciziile să fie adoptate astfel ca toate părţile implicate să considere că ele sunt binevenite, vor contribui pozitiv la obţinerea scopului final pe care îl dorim.”

Europa Liberă: V-am întrebat şi preţul pe care îl va plăti Chişinăul?

Eugen Carpov
: „Eu nu aş putea să vorbesc astăzi despre preţul plătit pentru că negocierile nu se desfăşoară într-un regim închis, într-un regim doar dintre Chişinău şi Tiraspol, noi avem un mecanism foarte transparent care este 5+2, noi avem actori internaţionali importanţi, orice decizie care va fi adoptată în acest format, mă refer la 5+2, va reflecta exact standardele internaţionale, principiile, normele dreptului internaţional, astfel ca soluţia finală să corespundă atît aşteptărilor populaţiei de pe malul drept, cît şi celei de pe malul stîng al râului Nistru.”

Europa Liberă: Am reţinut şi alte comentarii, din moment ce Ucraina trebuie să preia președinția la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Rusia nu ar vrea să înregistreze un progres pe timpul acestui mandat al Kievului şi atunci domnul Rogozin ar putea bloca anumite iniţiative, aşa cum a făcut-o şi la NATO fiind reprezentantul Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică.

Eugen Carpov:
„Obţinerea unui succes pe perioada preşedinţiei OSCE, depinde şi de statul care exercită această preşedinţie. Dacă ne amintim de anul trecut cînd Lituania, în principiu un stat mic european, deţinea această președinție se considera că progresele ar putea să fie nesemnificative, dar am reluat negocierile în formatul 5+2, am avut prima rundă oficială în acest scop şi evident, că am pus temelia unei noi etape practic pe care o continuăm pe parcursul anului curent. eu cred că avem suficiente posibilităţi pentru ca în baza unei activităţi fructuoase pe care să o purtăm pe parcursul anului curent, anul viitor să obţinem şi nişte rezultate palpabile pe perioada președinției ucrainene.”

Europa Liberă: Aţi amintit despre un statut de autonomie largă pentru regiunea transnistreană, pe de altă parte s-ar părea că acelaşi Kremlin nu uită ceea ce nu s-a semnat anterior, mă refer la planul Kozak. Am putea să ne pomenim cu un plan Rogozin asemănător celui Kozak?

Eugen Carpov:
„De două ori în aceeaşi apă nu se intră. Planul Kozak ţine de trecut, anul 2003. S-au schimbat realităţile, avem parteneri noi în mecanismul de negocieri. Cred că despre planul Kozak nu putem vorbi ca un mecanism care astăzi ar asigura funcţionalitatea statului. Evident că trebuie să examinăm modele care ar fi mai apropiate conflictului ca formă de soluţionare. Aici trebuie să beneficiem de toată asistenţa pe care ne-o pot acorda partenerii noştri internaţionali, atît bazate pe modele care au existat în alte părţi ale lumii, cît şi pe normele dreptului internaţional. Şi atunci vom putea să asigurăm un model funcţional pentru Republica Moldova integrată.”

Europa Liberă: Au fost multe voci care au creditat cu mare încredere venirea la putere a unor alţi politicienii în stînga Nistrului, e mai uşor, e mai dificil de dialogat acum cu Tiraspolul?

Eugen Carpov:
„Totuşi încă mai suntem la un început, avem semne pozitive, bazate pe mai multă deschidere din partea partenerilor de la Tiraspol. Am iniţiat mai multe proiecte, am activizat grupurile de lucru sectoriale pe diferite domenii, pe 15 martie a fost transportată o primă încărcătură din partea stîngă a Nistrului la Chişinău pentru depozitare şi lichidare ulterioară a unor elemente radioactive, care au depăşit termenul de păstrare acolo. Continuă discuţiile la nivelul experţilor pentru ca să găsim soluţii în vederea reluării circulaţiei trenurilor marfare prin segmentul de cale ferată care traversează regiunea transnistreană. Pentru săptămîna viitoare avem planificate întâlniri atît pentru alte grupuri de experţi, cît şi la nivelul reprezentanţilor în formatul 5+2. Dinamica relaţiilor Chişinău-Tiraspol a crescut s-a intensificat sperăm să fie şi rezultate reale, palpabile care ar influenţa pozitiv procesul de reglementare a conflictului transnistrean. ”

Europa Liberă: Despre această asistenţă din partea Rusiei oferită Transnistriei aţi ştiut?

Eugen Carpov:
„Nu, nu avem nici o confirmare sau infirmare din partea Federaţiei Ruse referitor la acest subiect. Dar la întîlnirea pe care a avut-o ieri Ministerul de Externe cu reprezentanţii Ambasadei Federaţie Ruse a fost solicitată şi o informaţie la capitolul acestor sume de bani pretinse a fi transferate Tiraspolului.”

Europa Liberă: Pe cînd aţi putea pune un proiect de statut pentru discuţiile în cadrul negocierilor în formatul 5+2.

Eugen Carpov:
„Nu am putea stabili o perioadă cînd un proiect de statut va fi pus pe masa de negocieri. Mai degrabă logica ar fi ca să venim cu elemente separate care ar constitui împreună un document final, deci asta este şi logica formatului 5+2 şi a documentului de la Bratislava semnat în 2002 care stipulează scopurile şi funcţiile acestui format de negocieri. De fapt este elaborarea unor înţelegeri parţiale, care împreună să formeze, în final, un document despre statutul regiunii transnistrene. ”

***

Europa Liberă: De ce Kremlinul a decis să-l delege ca reprezentant special pentru Transnistria anume pe Dmitri Rogozin? Am adresat întrebarea expertului în probleme de politică externă şi de securitate de la Kiev, Grigori Perepeliţea:

Grigori Perepeliţea
Grigori Perepeliţea
Grigori Perepeliţea: Figura dlui Rogozin se potriveşte astăzi foarte bine cu noua politică externă a dlui Putin, preşedintele ales al Rusiei. Dacă analizăm activitatea dlui Rogozin la NATO, putem spune că din perspectiva intereselor Rusiei ea a avut un anumit succes. Rogozin a avut o poziţie foarte dură împotriva NATO, a fost un fel de şoim al Rusiei, şi această poziţie foarte dură a adus anumite roade. Vedem că procesul extinderii NATO a fost suspendat sau chiar oprit, iar Rogozin spunea într-un interviu că este meritul Rusiei, în primul rând, dar şi meritul său personal că Ucraina nu a fost admisă în NATO. O asemenea abordare, de şoim, va satisface astăzi cel mai bine politica lui Putin şi dimensiunea sa externă. Asta înseamnă că numindu-l în calitate de reprezentant, Rusia îşi va înăspri considerabil poziţiile referitor la Transnistria.

Europa Liberă: Vor scădea şansele reintegrării Republicii Moldova?
Grigori Perepeliţea: Da, eu cred că asta va fi legat într-un fel de contextul reintegrării întregului spaţiu post-sovietic în cadrul Rusiei şi anume în acest context trebuie să privim viitoarea poziţie a Rusiei în problema transnistreană. Pentru că obiectivul principal al celui de al treilea mandat al lui Putin va fi în primul rând reintegrarea spaţiului post-sovietic, - deocamdată sub forma acestei uniuni euro-asiatice, - şi de acea, totul, şi relaţiile cu Ucraina, şi relaţiile cu Moldova, şi Transnistria va fi subordonat acestui obiectiv major - ca acest spaţiu post-sovietic să fie readus în Rusia.

Europa Liberă: Ucraina va prelua în 2013 preşedinţia OSCE, iar unul din obiectivele sale prioritare, pe care le-a anunţat deja, este obţinerea unui progres decisiv în reglementarea transnistreană. Credeţi că această misiune a Ucrainei ar putea fi periclitată?

Grigori Perepeliţea:
Într-un anume fel, da, pentru că problema transnistreană va fi o prioritate a Ucrainei la preşedinţia OSCE, iar Kievul încearcă de pe acum să găsească puncte de contact în poziţiile de reglementare a conflictului şi cu Tiraspolul, şi cu Chişinăul şi desigur cu Moscova. Pentru că fără atingerea unui consens, Ucraina nu poate miza pe rezolvarea acestei probleme şi, implicit, pe succesul preşedinţiei sale la OSCE. De aceea, pentru Ucraina va fi o problemă-cheie. Însă astăzi există posibilităţi pentru normalizare, mă refer la alegerea lui Şevciuk ca preşedinte al Transnistriei, care este un politician mult mai raţional şi mai liberal decât Smirnov. El manifestă o deschidere mai mare, o disponibilitate de dialog şi acesta este un factor pozitiv, de care trebuie să ţinem cont.
Europa Liberă: Dl Perepeliţea, dar va fi oare Moscova la fel de deschisă pentru un compromis în problema transnistreană?

Grigori Perepeliţea:
Eu cred că şi Rusia va căuta un anumit consens, dacă vor fi respectate condiţiile pe care le impune. Iar aceste condiţii constau în primul rând în menţinerea prezenţei militare ruse în Transnistria şi crearea condiţiilor pentru reintegrarea Moldovei în aşa-numita „lume rusă”, în Rusia. Şi, în acest context re-integraţionist, desigur că Rusia poate să-şi tempereze poziţiile privind Transnistria, sau poate, dimpotrivă, să şi le înăsprească. Iar asta de asemenea va depinde de măsura în care Moldova va tinde spre structurile europene şi, întâi de toate, spre Uniunea Europeană. Iar o asemenea intenţie o are şi noul preşedinte, şi guvernul Republicii Moldova. De aceea, scenariile pot fi diferite. Dacă Moldova îşi va exprima foarte hotărât intenţia de a se mişca pe calea euro-integrării, înseamnă că Moscova va folosi Transnistria şi problema reglementării sau a nereglementării ca pe un factor de control asupra Moldovei. Cu alte cuvinte, vectorul principal în reglementarea conflictului se va afla în planul re-integraţionist al viitoarei politici externe a preşedintelui Putin.

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, expertul de la Kiev, Grigori Perepeliţea.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG