Parlamentul european a examinat stadiul reformelor din Macedonia şi Bosnia Herţegovina, ambele candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Şi a recomandat, în cazul Macedoniei, să se stabilească data la care vor începe negocierile de aderare. De la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă:
Parlamentul Europeana a adoptat astazi doua documente referitoare la progresul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM) si Bosniei Hertegovina in parcursul lor catre statutul de membru al UE. Deputatii europeni au invitat Consiliul sa stabileasca neîntârziat o data pentru demararea negocierilor de aderare cu aceasta tara. În privinta disputei cu Grecia referitoare la numele tarii, Parlamentul ia act de hotarârea Curtii Internationale de Justitie din 5 decembrie 2011, solicitând partilor „sa respecte cu buna credinta aceasta hotarâre si sa o foloseasca pentru a intensifica dialogul. De asemenea, legislativul European isi reitereaza solicitarea catre Comisie si Consiliu de a începe elaborarea unui mecanism de arbitraj aplicabil la nivel general, care sa aiba ca scop solutionarea problemelor bilaterale dintre tarile candidate si statele membre.
Raportul privind Bosnia şi Herţegovina salută eforturile de solutionare a problemelor restante între Bosnia şi Herţegovina, Serbia si Croatia si se declară multumit de faptul că aceste eforturi s-au intensificat în ultimele câteva luni. De asemenea, deputaţii europeni îşi mentin pozitia conform căreia statul ar trebui să dispună de suficientă putere legislativă, bugetară, executivă si judiciară pentru a putea îndeplini criteriile de aderare la UE.
Numele ramane principala problema nerezolvata a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, in ciuda numeroaselor progrese inregistrate de micul stat balcanic in alinierea la standardele europene. Iar asta pune oarecum in umbra si reforma parlamentului si reformele in sistemul judiciar si organizarea corespunzatoare a alegerilor care vor avea loc in 5 iunie.
Nikolaj Wammen, ministrul danez al afacerilor europene, reprezentantul presedintiei daneze a UE:
„Multi deputati s-au declarat dezamagiti ca nu au inceput negocierile cu FYROM. Insa pentru asta FYROM trebuie sa aiba relatii bune cu vecinii, iar problema numelui este inca o problema care trebuie rezolvata intainte de inceperea negocierilor.”
Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei i se mai solicita sa imbunatateasca accesul populatiei la justitie si sa continue reforma administratiei publice unde inca exista probleme legate de angajarea personalului. Raportul europarlamentarei de centru-dreapta Doris Pack critica faptul ca mass media este concentrata in mainile catorva oameni de afaceri iar coruptia este inca la cote ridicate.
Dialogul intre diversele etnii este un alt subiect unde UE asteapta progrese inca din anul 2005 cand tara a primit statutul de stat candidat. In mare, insa, raportul cu privire la progresul inregistrat de FYROM catre UE este unul incurajator si cere chiar stabilirea unei date pentru inceperea negocierilor de aderare.
In Bosnia Hertegovina, intai de toate trebuie organizat un referendum iar intre timp intensificate eforturile de stabilizare a democratiei. Insa din cauza disensiunilor etnice, calea Bosniei Hertegovina catre cultura politica europeana va fi una anevoioasa. Deputatii europeni au aratat ca daca Bosnia Herzegovina trebuie sa adere ca un stat unic atunci toate cele trei comunitati etnice trebuie sa fie de acord cu acest parcurs.
Putinii deputati care nu vad cu ochi bun o Bosnie devenita membru al UE s-au aratat ingrijorati de faptul ca prin acceptarea Bosniei spatiul european va importa tensiunile etnice.
Insa dupa cum a subliniat si Comisarul pentru extindere Stefan Füle:
„Bosnia Herzegovina are un viitor european, dar avem asteptari foarte clare legate de progresul pe care trebuie sa il faca. Asteptam ca liderii politici sa actioneze in favoarea compromisului in spirit european si, lasand trecutul in urma, sa progreseze catre viitorul european al Bosniei Herţegovina.”
Sa mai spunem ca potrivit ministrului danez al afacerilor europene, Nikolaj Wammen, dupa organizarea referendumului, Bosnia Herzegovina va semna cu Bruxellesul un acord care va permite un dialog mai strans cu Uniunea Europeana.
