Linkuri accesibilitate

„Bugetul culturii elene este astăzi de 12 milioane de euro, unul din cele mai sărace din UE”.


„Cred că Ministerul Culturii face tot ce îi stă în putință, date fiind circumstanțele. La încercare sînt puse în mod real relațiile sociale. Am sentimentul că tot ceea ce se petrece este din cauza dezintegrării sociale, care este unul din simptomele crizei” - declara într-un interviu pentru CBC News, profesorul de arheologie Giorgios Vavouranakis de la Universitatea din Atena. Iar un alt arheolog elen comenta: „dacă oamenii își abandonează copiii pe stradă, cum să te gîndești că mai pot fi interesați de o mînă de vase sparte, din vechime?”

Două formule pentru a exprima îngrijorarea față de primele efecte mai profunde ale conjuncturii prezente în țara, leagăn al culturii europene, afectată astăzi cel mai serios de criza financiară din zona euro. Deocamdată, în Grecia, ca și în Italia, expuse la vedere și interesînd presa, sînt antichitățile și obiectele de artă, supuse din nou asaltului rețelelor de traficanți.

„Bugetul culturii este astăzi de 12 milioane de euro, unul din cele mai sărace din Uniunea Europeană. Cum vreți să se lucreze și să fie protejate 19 mii de situri arheologice, cînd sîntem numai 870 de arheologi și 2000 de paznici?” declara zilele trecute pentru „Le Figaro” o arheoloagă de la Atena, afirmînd că acesta este motivul pentru care din
Site-ul arheologic de la Olympia
Site-ul arheologic de la Olympia
Muzeul din Olympia, la mijlocul lunii februarie, au fost sustrase 65 de obiecte antice de valoare deosebită. Statuete, vase și lămpi de bronz și ceramică, un inel-pecete, din aur, decorat cu o reprezentare a dansului cu taurul datînd din epoca miceniană, ele erau toate ofrande, provenind de la templul din Olympia.



„O zi tragică pentru Ministerul culturii”, s-a spus atunci, ministrul oferindu-și imediat demisia premierului. Elenii aveau de ce să numească împrejurările tragice, după ce, cu cîteva săptămîni mai devreme, din Pinacoteca Națională de la Atena fuseseră sustrase trei picturi de preț, între care un portret cubist de femeie dăruit Greciei chiar de Picasso și un tablou de Mondrian.

Aceeași cercetătoare citată afirma în context că „nimeni nu mai controlează nimic”, dîndu-se astfel teren liber săpăturilor arheologice
clandestine și traficului de obiecte antice, pentru a nu mai vorbi despre degradarea activității de restaurare a pieselor arheologice, activitate considerată prea scumpă de către stat. Opinia este împărtășită și de secretara generală a sindicatului lucrătorilor cu contract din Ministerul culturii, care afirma într-o discuție cu ziariștii săptămînalului „Le Nouvel Observateur” că din motive de austeritate financiară în toate muzeele a fost redus personalul arheologic și de pază, numărul posturilor libere, dar strict necesare unei activități normale, ridicîndu-se la nivel național la circa 1500.

Grecia a mai fost lovită în anii 1980-90 de un val de furturi practicate de specialiști și executate la ordinul traficanților de antichități, cel mai serios la Corint, în 1990, de unde au fost furate 270 de piese antice, dar ulterior măsurile de securitate luate au limitat acțiunile ilegale. „Astăzi, dată fiind relaxarea actuală - notează un expert grec - traficanții au înțeles că terenul le este din nou favorabil”.

Criza nu a lovit numai sectorul muzeelor și din ce în ce mai mulți actori ai vieții culturale protestează împotriva reducerii salariilor și a întîrzierii plăților cu cîteva luni. Unii compozitori sau interpreți se fac plătiți - atunci cînd o reușesc - prin cecuri virtuale, nota un impresar de la Atena citat de la „Le Figaro”, faptul semnificînd că acestea pot fi încasate abia după opt luni sau un an. Teatrul Național de la Tesalonic, se relata în presa elenă, ar cere spectatorilor să plătească biletele de intrare în pachete de paste făinoase, orez sau făină...

Iar idealiștii, asemenea unei cunoscute actrițe elene, lansează în prezent apeluri internaționale afirmînd: „Grecia, leagănul civilizației, nu poate fi lăsătă pradă geniilor rele, din cauza oamenilor politici care au condus prost țara timp de 40 de ani. Grecia a lăsat moștenire lumii o bogăție culturală de mai multe secole și nu poate fi distrusă din cauza speculanților. Lucrurile devin urgente și europenii ar trebui să deschidă și ei ochii cît mai repede!”

Dar e greu de crezut și de sperat că mediile financiare europene, care țin sub observație Grecia, se vor lăsa impresionate de astfel de apeluri. Cît va avea de suferit cultura, actorii și beneficiarii ei pe mai departe este, la fel, greu de estimat.
XS
SM
MD
LG