Asistenţă europeană pentru deţinuţii infectaţi cu HIV/SIDA

Uniunea Europeana a oferit un grant de peste 400 de mii de euro pentru realizarea unui proiect gândit să ajute la protejarea drepturilor persoanelor care trăiesc cu virusul HIV/SIDA. Proiectul se adresează în special femeilor şi minorilor aflaţi în detenţie şi va fi realizat de Societatea Internaţională a Drepturilor Omului secţia din Republica Moldova, în colaborare cu organizaţia germană ProNGO. Relatează Alla Ceapai:

Deţinuţii din penitenciarul pentru femei de la Rusca şi cel pentru minori de la Lipcani sunt beneficiarii acestui proiect, spune şefa Societăţii internaţionale a drepturilor omului, Liubov Nemcinova:

„400 de deţinute vor beneficia de o asistenţă psihologică şi socială. Vrem să le ajutăm să se reintegreze în societate, după ce îşi ispăşesc pedeapsa. Le vom oferi şansa să revină în familie şi să-şi găsească un loc de muncă. 30 de foste deţinute vor fi instruite profesional. Le vom propune, de exemplu, confecţionarea manuală a bijuteriilor sau a unor obiecte de uz casnic.”

În cadrul proiectul vor fi organizate şi un şir de acţiuni de sensibilizare a opiniei publice, dar şi a autorităţilor cu privire la dificultăţile cu care se confruntă persoanele bolnave de SIDA. Despre problemele seropozitivilor, Liubov Nemcinova ştie nu din auzite. Deoarece organizaţia pentru drepturile omului pe care o conduce mai bine de un deceniu acordă asistenţă deţinutelor infectate cu virusul imuno-deficitar:

„Deţinutele ne mărturisesc că sunt discriminate, atît de colegele de celulă, care pur şi simplu se feresc de ele, cît şi de angajaţii din penitenciare, care le-ar fi acuzat că simulează boala. Pe de altă parte deţinutele infectate ne spun că sunt trimise la munci grele pe cîmp şi nu li se acordă asistenţă medicală de care au nevoie. Cel mai grav este că de aceste persoane au frică chiar şi rudele lor, care nu permit copiilor acestor femei să le viziteze la puşcărie.”

Iar după ce deţinutele îşi ispăşesc pedeapsa începe adevărata lor dramă, spune Lubov Nemcinova. Fiind numite „fostă deţinută” şi „bolnavă de SIDA” aceste femei sunt acceptate cu anumite rezerve de propria lor familie, dar mai ales de societate.

„Din păcate aceasta este o problemă de mentalitate. La noi în societate nu doar că nu există toleranţă faţă de persoanele bolnave de SIDA, dar ele sunt discriminate, atît la angajarea în cîmpul muncii, cît şi în relaţiile interpersonale.”

L-am întrebat pe Hans Born, directorul organizaţiei germane ProNGO, unul din partenerii acestui proiect, cît de tolerantă este societatea germană faţă de persoanele care suferă de SIDA:

„Desigur că şi în Germania există discriminare. Există stereotipuri că cei bolnavi de SIDA sunt narcomanii sau homosexualii. Deşi, personal cunosc un medic chirurg care s-a infectat cu SIDA la locul de muncă. Şi după ce a fost diagnosticat a fost concediat de la serviciu. Prin asemenea exemple încercăm să sensibilizăm cetăţenii din Germania şi ei devin mai toleranţi faţă de cei infectaţi.”

Experţii spun că vor face presiuni şi asupra autorităţilor moldovene pentru a urgenta adoptarea legii antidiscriminare, care în opinia lor, va proteja şi drepturile persoanelor bolnave de SIDA.