Un raport al Centrului Roman de Politici Europene analizeaza stadiul acordarii de asistenta romaneasca Republicii Moldova. Este vorba, pe de o parte, de cei 100.000 de euro promise de presedintele Traian basescu in aprilie 2010, dar si despre obligatii ale Romaniei de a deveni stat donator de asistenta pentru dezvoltare din calitatea sa de tara membra a Uniunii Europene. Pe aceasta linie, disponibilitatile sunt cu mult mai mari, intrucat, arata Romania libera in relatarea despre acest raport, Moldova este un stat prioritar. Catre Chisinau ar fi putut merge 2,3 milioane de euro, gestionati de Ministerul de Externe de la Bucuresti, dar au reusit sa ajunga doar 800.000. Editia centrala a ziarului Adevarul selecteaza din raport concluzia expertilor, si anume ca cele doua ministere ale dezvoltarii – de la Bucuresti si Chisinau – sunt incapabile sa coopereze si sa lanseze catre autoritatile locale din Republica Moldova macar o metodologie si apeluri pentru proiecte. Adevarul mai spune ca, la sedinta comuna a guvernelor roman si moldovean, care va avea loc la Iasi pe 3 martie, este obligatoriu sa se clarifice acest blocaj al asistentei de 100.000 de euro promise de Bucuresti. Este de tinut cont – arata autorii raportului – ca in mediul oficial de la Chisinau se raspandeste convingerea ca Romania nu vrea de fapt sa cheltuiasca acesti bani.
Romania libera etaleaza mai mult aspecte care nu au evoluat cum trebuie in acesta relatie de intr-ajutorare. Sustinerea constructiei unui gazoduct a ramas un proiect acceptat de ambele parti, dar s-a depasit cu greu impasul ca noua conducta ar fi fost, de fapt, controlata de proprietarul majoritar al companiei Moldogaz, si anume Gazprom. Solutia gasita se apropie in mai mare masura de intentia partii romane de a sprijini financiar o solutie alternative la gazul rusesc, in beneficiul Republicii Moldova. Cititorii Romaniei libere afla din prezentarea facuta acestui raport al centrului Roman pentru Politici Europene si ca 46% dintre tinerii moldoveni care studiaza in Romania ca bursieri nu reusesc sa obtina diploma de licenta. Sunt laudate insa reusite in domeniul redobandirii cetateniei romane, prin infiintarea Institutului Cultural Roman „Mihai Eminescu” la Chisinau si prin deschiderea primului post al raduiodifuziunii romane care functioneaza in afara tarii, si anume peste Prut.
Ziarele de la Bucuresti mai dezbat astazi destul de acid adoptarea legii lustratiei. Ion M. Ionita, de la Adevarul, ironizeaza Victoria tardiva: „flacaii secerii si ai ciocanului”, care au acum 80 sau 90 de ani, isi vad spulberate visurile de a ajunge ministri sau secretari de stat. Drept consecinta, arata un alt comentator de la acelasi cotidian, „ii lustram acum pe adolescentii anilor 80, cautandu-i la cravata rosie cu tricolor” (l-am citat pe Grigore Cartianu).
Intr-un comentariu postat pe Hotnews, politologul Vladimir Tismaneanu reaminteste de ce nu a fost adoptata pana acum o lege a lustratiei, care au fost fortele politice care s-au opus cu inversunare si atrage atentia ca dezgroparea si asumarea adevarului nu vin niciodata prea tarziu.
