„Pentru dezvoltarea noastră cuvântul cheie este investiţii”

Veşti bune, optimist-primăvăratice, sau cel puţin promisiuni încurajatoare privind climatul investiţional în Republica Moldova, inclusiv pentru agricultori, odată cu lansarea unui proiect important în acest sens. Pe de altă parte, ce beneficii sau, eventual, riscuri aşteaptă Republica Moldova după încheierea cu succes a negocierilor Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, lansate acum? Vom discuta în această dimineaţă cu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei.

Europa Liberă: Se simte, dle viceprim-ministru, un suflu primăvăratec în evoluţiile economice ale Republicii Moldova sau cel puţin un fel de nouă deschidere de perspectivă în acest sens. Începe, de exemplu, prima etapă a negocierilor Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu UE. Aţi vorbit zilele trecute despre lansarea unui proiect important cu Corporaţia Financiară Internaţională menit să reformeze, în bine, climatul investiţional cu aşteptări benefice pronunţate inclusiv şi poate în special în agricultură ş.a.m.d. Sincronizarea cu primăvara apropiată e o coincidenţă sau aşa a fost rânduiala agendelor?

Valeriu Lazăr: „Nu există nimic accidental. Acest proiect eragândit mai demult, dar ne-am străduit să-l structurăm foarte bine fiindcă să vină cu răspunsuri la mai multe probleme care s-au acumulat pe parcurs în mediul de afaceri din Republica Moldova. Pentru dezvoltarea noastră cuvântul cheie este investiţii, pentru că doar investiţiile ne asigură locuri de muncă, salarii în creştere, ofertă şi pe intern şi la export. Şi de aceea suntem preocupaţi în permanenţă de a crea condiţii cât mai bune pentru investitori. Or, ei se ghidează de nişte indicatori foarte precişi, începând de la stabilitatea politică şi terminând cât de amabile sunt primele persoane cu care ei contactează în Republica Moldova, să zicem la aeroport sau la punctul de trecere. Nu există nimicuri aici, totul este important. Şi de aceea ne-am propus să facem un diagnostic foarte obiectiv – cum stăm la aceste capitole şi să încercăm să venim cu acest proiect de trei ani de zile să îmbunătăţim reglementările, în primul rând ca să asigurăm un mediu pentru investitori cât mai atractiv.”

Europa Liberă: Revenim pentru amănunte la acest proiect. Să le luăm pe rând încă acum: începe prima etapă a negocierilor Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, un foarte important demnitar comunitar, comisarul pentru comerţ, este cu acest prilej la Chişinău. Dacă ar fi să ne limităm la două-trei fraze explicative, prin ce s-ar deosebi situaţia odată cu semnarea acestui acord faţă de cea de acum, cu Preferinţele Comerciale Autonome oferite Chişinăului de Uniunea Europeană?

Valeriu Lazăr: „Sub aspect formal, preferinţele comerciale autonome nu sunt altceva decât un gest de deschidere din partea Comisiei Europene, adică în mod unilateral un regim comercial facilitar oferit de ei. Nu avem nici o garanţie că el se va perpetua în timp, că el va da…; şi de fapt nu dă predictibilitatea necesară în asemenea cazuri pentru agenţii economici. Or, un acord negociat, semnat înseamnă un alt statut. De fapt este un document bilateral bătut în cuie, foarte bine închegat şi practic asemenea documente nu au termen limită. Adică vine cu absolut altfel de garanţii.

Dar eu nu m-aş limita doar la aspectele formale. Fiindcă deloc întâmplător acest acord are această denumire lungă, noi deja am acreditat aici între noi o denumire la scurtă, DCFTA, este abrevierea din engleză, dar important este altceva. El depăşeşte sau însuşi procesul, care nu se limitează doar la negocieri, sunt două părţi şi negociază ceva, acest proces presupune dacă vreţi reconsiderarea a foarte multe lucruri aici, pe intern.

Trebuie să ajustăm legislaţia, trebuie să asigurăm reguli foarte clare de joc sub formă de legi care se respectă, se implementează, instituţii puternice care le aplică. Adică noi vorbim în genere despre un an şi jumătate pe care îl avem, un termen extrem de ambiţios, pentru a sigura că în Republica Moldova, când vin oamenii să facă afaceri, ştiu că sunt reguli de joc, ele sunt respectate de instituţiile statului, dar şi de concurenţă. De aceea se vizează legislaţia economică şi comercială per ansamblu, trebuie să revedem legea concurenţei, legea ajutorului de stat, să venim cu reglementări euroconforme în domeniul securităţii alimentare, adică vedeţi că însuşi procesul este important, nu doar negocierile. Fiindcă în spatele acestui proces stă foarte multă muncă, foarte multe reforme pe intern care ar însemna că într-un an jumătate ar însemna că în republica Moldova avem un mediu de afaceri comparabil cu cel din UE.”

Europa Liberă: Dar este acest termen, un an şi jumătate, unul rezonabil şi real, dle ministru? Vom reuşi?

Valeriu Lazăr: „Dacă ne vom organiza bine şi vom avea voinţă politică, eu cred că vom reuşi. Pentru că avem în spate deja câţiva ani buni în care am îndeplinit deja un set întreg de recomandări care au venit din partea colegilor europeni pentru a începe aceste negocieri. Or, în 2 ani şi ceva, îndeplinind aceste recomandări, eu zic că masa critică de premise necesare sunt asigurate. Eu, cel puţin, fiind în gestiunea acestui proces, pot zice că avem în ministerele cheie oameni pregătiţi, ştiu ce înseamnă Comisia Europeană, ştiu ce înseamnă piaţa europeană şi reglementări europene. Sigur că este o agendă foarte şi foarte ambiţioasă, dar având în faţă agende clare, oameni cu responsabilităţi, mai avem nevoie de o premisă foarte necesară – să avem stabilitate politică, astfel încât agenda politică să nu ne sustragă de la agenda de reforme.”

Europa Liberă: Apropo, toată lumea umblă acum sub „sabia lui Damocles” a politicului acum. În opinia Dvs., eventuala schimbare a guvernării ar putea însemna o răsturnare a carului reformelor în economie şi, în particular, în sectorul ei agrar?

Valeriu Lazăr: „Orice schimbare a guvernării duce cel puţin pentru o bucată bună de an la reaşezări de situaţie. Vin de regulă oameni noi. Aceştia au nevoie de timp ca să-şi preia dosarele, de aceea nu este cea mai fericită situaţie pentru republica Moldova să avem o schimbare de guvernare, cu atât mai mult, Doamne fereşte, o răsturnare de car, aşa cum spuneaţi. Dintotdeauna sunt oportunităţi pierdute.

Eu zic că noi avem toate premisele necesare ca să depăşim această criză politică cu bine, ca niciodată avem aceste premise. Trebuie să lăsăm lucrurile să se precipiteze, şi eu cred că în următoarele zile acest lucru se va întâmpla. Şi vom avea o situaţie de care avem într-adevăr stringentă nevoie – miniştrii trebuie să se preocupe de politici pe domeniu, da nu de politică ca atare. Şi eu zic că avem şanse ca să avem în faţă doi ani jumătate de activitate relativ stabilă. Niciodată nu există stabilitate absolută. Eu îmi doresc instabilitate cu plus, adică cu dinamism de acesta sănătos.”

Europa Liberă: Ca să revenim la procesul care întotdeauna este plăcut şi interesant, are Republica Moldova un „călcâi al lui Ahile” în aceste negocieri privind acordul de liber schimb?

Valeriu Lazăr: Ei, nu vă mai spun eu acum pe toată ţara care este „călcâiul lui Ahile” în aceste negocieri. Dar eu cred că trebuie încă să ne mai pregătim instituţiile, să ne pregătim oamenii.
Spuneam că ar fi mult mai simplu dacă problema sau esenţa acestui proces ar consta doar în negocieri: ne-am întâlnit o dată în 3 luni, ne-am spus ce avem de spus şi încercăm să ne convingem unii pe alţii. Nu. De data asta trebuie să ne facem treaba pe acasă. Şi aici nu o să deschid mari secrete: problema lui Ahile în genere în Republica Moldova în domeniul politicilor publice şi în societate este că ne-am învăţat a scrie documente de politici, nu avem probleme acum în a genera nişte documente de politici, chiar ne-am învăţat de a elabora şi legi foarte bune, dar problema este în implementarea acestora. De aceea implementarea unor legi înseamnă justiţie, înseamnă instituţii puternice, necorupte. Nu am spus nimic nou, dar şi aici această situaţie este importantă.”

Europa Liberă: Orice beneficiu are, cel puţin teoretic, şi reversul său. Raiul pare cel mai strident exemplu în acest sens. Ce efecte negative eventual pentru producătorii sau businessul local ar putea fi prezise, odată acordul ajuns să funcţioneze?

Valeriu Lazăr: Eu nu aş utiliza noţiunea de „rele”. Eu aş spune până al urmă „riscuri”. Şi riscurile, aveţi dreptate, sunt iminente. Pentru că deschiderea pieţei Republicii Moldova pentru alte produse, alte servicii, până la urmă înseamnă un mediu concurenţial mult mai dur. Şi de aceea o altă sarcină a noastră, inerentă acestui proces, este ca între timp să pregătim instituţiile, dar şi să pregătim sectorul economic real, întreprinderile. Şi dacă aţi observat deja de câţiva ani buni nu facem altceva decât chiar să cofinanţăm din partea statului implementarea sistemelor de management a calităţii, ajutăm întreprinderile să se organizeze, să penetreze pe alte pieţe, pentru că aici sunt riscurile, pericolele. Pentru întreprinderile care nu au un nivel înalt de competitivitate, este un pericol. Dar eu încerc să mă ghidez nu doar de interesele unei sau altei întreprinderi.

Noi ne ghidăm în primul rând de interesele consumatorilor, ale
cetăţenilor acestei ţări. Ei au dreptul într-un mediu concurenţial să aibă parte de un coraport cât mai benefic pentru ei preţ-calitate. Şi de aceea noi nu avem altă soluţie, pentru că oamenii ne întreabă de ce în Republica Moldova sunt la unele produse preţurile mai înalte decât în ţările din regiune. Şi este un adevăr. Atâta timp cât nu vom avea un mediu concurenţial sănătos, atâta timp cât avem iluzia că dacă corcolim întreprinderile noastre, ele vor avea de câştigat, nu, vor avea de pierdut toţi: şi întreprinderile care num se ocupă de competitivitatea lor, şi în primul rând cetăţenii noştri care achită preţuri mai mari. de aceea, competiţia este o premisă absolut sănătoasă, dar vom avea grijă totuşi să pregătim întreprinderile noastre de această situaţie.”

Europa Liberă: Dv., se pare, aţi spus că Acordul de Comerţ Liber ar permite ţării „să facă uz de avantajele sale competitive şi să obţină efecte economice pozitive pe termen lung”. De fapt, ce avantaje competitive ar putea avea RM în condiţiile în care, general vorbind este considerată cam slabă pentru competiţii de orice fel, poate cu o excepţie-două: la cântec, la altceva de genul acesta?

Valeriu Lazăr: „Eu nu aş fi aşa de sceptic şi v-aş aduce cifrele cel puţin pe anul 2011. Chiar pe fundalul unei situaţii deloc simple pe piaţa UE, noi anul trecut am avut un spor de exporturi pe piaţa comunitară de aproape 50 la sută. Chiar Italia, care o ştie toată lumea drept exemplu de recesiune, a atras exporturi cu 40 la sută mai mari din Republica Moldova. Adică, cifrele vorbesc că produsele din Republica Moldova sunt încă competitive şi pot să vă spun de unde vine această competitivitate.

Totuşi, noi în coraportul preţ-calitate cu referinţă la manoperă cred că suntem competitivi. Oamenii noştri, zice lumea, dacă lucrezi cu ei, dacă îi atragi în proces educaţional, în pregătire profesională, dau randamente. Adică noi putem genera nivel înalt de productivitate. Trebuie doar să ne preocupăm să lucrăm cu oamenii aceştia, să le dăm pregătirea necesară. Sau cheltuielile operaţionale. Noi suntem în coasta UE, adică nu avem cheltuieli enorme cu transportul, cum ar fi cazul produselor din China care sunt orientate tot spre piaţa UE. Avem nişte avantaje obiective. Trebuie doar să le valorificăm.”

Europa Liberă: Aţi vorbit recent, la lansarea unui proiect important cu o valoare de două milioane şi jumătate de euro destinat îmbunătăţirii climatului investiţional, proiect administrat de Corporaţia Financiară Internaţională, „de venituri în creştere pentru locuitorii de la sate”, ca efect al faptului că agricultura, acum de subzistenţă, poate deveni un business profitabil. Cine va avea aceste venituri, cine va ara şi va semăna şi va avea venituri înainte ca satele să fie regândite economic şi demografic, de vreme ce ele suferă crunt de depopulare?

Valeriu Lazăr: „Avem acest cerc vicios. Fiindcă depopularea satelor nu este cauză, este consecinţă. Iar consecinţa apare pentru că activităţile economice în localităţile rurale sunt foarte şi foarte limitate, de regulă se reduc doar la colectarea de către nişte băieţi şmecheri a materiei prime agricole la nişte preţuri derizorii.

Sarcina noastră este ca prin mecanisme juridice, prin mecanisme economice să facem ca această valoare adăugată care se obţine pe lanţ, iar ca să fiu mai explicit: vine cineva, cumpără de la ţăran marfa şi o vinde de trei ori mai scump în altă parte, noi trebuie să apropiem această valoare adăugată care se formează pe lanţul valoric mai aproape de ţăran. Asta înseamnă că acolo în sate trebuie să ducem infrastructura post-recoltare, acolo să fie casele de ambalare, acolo aceste entităţi economice să fie înregistrate, să plătească salarii şi impozite, dar şi venituri.

Noi nu inventăm nimic, avem modelul chiar multor ţări europene. Aceiaşi Italie, de exemplu: nu o să găsiţi o localitate rurală care să nu aibă cel puţin câteva activităţi industriale. Adică noi trebuie să ducem viaţa economică în sate, atunci va apărarea şi infrastructura socială, va apărarea şi interesul oamenilor de a rămâne acolo. Aşa vedem noi soluţia.”

Europa Liberă: Pe această nouă interesantă şi optimistă şi cu regretul că am o listă lungă cât o reformă de întrebări, dar la care cu siguranţă vom reveni, vă mulţumim, dle ministru, pentru acest interviu.