Linkuri accesibilitate

La aniversarea de trei ani a proiectului literar și a revistei Nașe Pokolenie


Gheorghi Kaiurov: „Noi am dărîmat Cortina de Fier din jurul literaturii ruse.”



Europa Liberă: Proiectul literar Naşe Pokolenie a împlinit recent 3 ani. Ce repezintă de fapt acest proiect şi ce ideologie literară sau de altă natură are el la bază?

Gheorghi Kaiurov:
„Revista Naşe Pokolenie are o singură ideologie care e, fireşte, literatura rusă. Literatura rusă din Moldova ca parte
Gheorghi Kaiurov
Gheorghi Kaiurov
componentă a valorilor naţionale ale Moldovei multinaţionale. Aceşti trei ani au arătat că două decenii au fost sterile pentru literatura rusă din Moldova. Ea s-a alimentat din reminiscenţele perioadei sovietice, cînd aici veneau literaţi, cînd erau trimişi filologi. În ultimii 20 de ani mulţi au plecat de aici şi ne-am pomenit fără o şcoală filologică. Tineretul a fost lăsat de izbelişte.
Dar tocmai pentru că el scrie, revista e solicitată. Rău e însă că tineretul nu mai are nişte maeştri în calitate de repere. Cred că n-o să-mi puteţi numi 3-4-5 scriitori ruşi din Moldova. În stradă nimeni nu le va şti numele. De aceea, în primul an, noi am încercat să ne lămurim cine şi ce scrie. În al doilea an, noi am selectat nişte autori permanenţi. Existau deja autori pasionaţi de revistă şi pe care revista i-a scos în arena literară. Iar în al treilea an noi eram deja pe post de creatori ai culturii literare şi ai gustului cititorilor. După trei ani de activitate permanentă, pot spune cu convingere că sîntem lideri în procesul literar al Moldovei.

Noi am dărîmat Cortina de Fier din jurul literaturii ruse construită de nişte persoane mediocre care îşi atribuiseră dreptul de a decide cine e literat şi cine scrie literatură. De fapt, literatura rusă din Moldova nu poate fi izolată de literatura rusă din Ucraina, Rusia, Belarus, Elveţia, şi chiar Israel. Revista noastră le propune cititorilor din Moldova toţi scriitorii lumii care scriu în rusă şi în primul rind scriitorii din Rusia.”

Europa Liberă: Dar cît de cunoscută e revista d-voastră dincolo de frontierele Moldovei?

Gheorghi Kaiurov:
„Anul trecut am avut abonaţi în Germania, Israel, Bulgaria, Polonia. Acum revista noastră face parte din marea uniune a revistelor MEGALIT. Şi publicăm acum şi autori din Italia, America, sînt mulţi din Israel. Avem chiar un savant din Republica Sud-Africană care ne trimite texte. Prin urmare, revista e cunoscută în lume, iar asta e şi o promovare a Moldovei, un fapt care arată că avem aici oameni care scriu, gîndesc şi citesc. Şi asta e foarte important”.

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre alte proiecte literare desfăşurate în spaţiul literaturii ruse din Moldova? Bunăoară, există scriitorul Oleg Krasnov care editează o antologie anuală a scriitorilor ruşi din Moldova.

Gheorghi Kaiurov:
„Ca scriitor şi redactor-şef eu urmăresc tot ce se scrie în limba rusă aici şi în Rusia, în măsura posibilităţilor. Eu salut apariţia oricăror publicaţii, pentru că autorii au nevoie de ele pentru a purta un dialog permanent cu cititorii. Dacă autorul nu are publicaţii, el nici nu e autor, de fapt. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia salut orice publicaţie. Fireşte, putem avea puncte diferite de vedere cu autorii.

În ceea ce îl priveşte pe Oleg Krasnov, acesta ne-a acţionat în judecată şi a pierdut procesul din simplul motiv că susţinea că noi am publicat un articol pe care de fapt nu l-am publicat. Însă dacă autorii vor să fie publicaţi de acesta, să se publice sănătoşi.”

Europa Liberă: E destul de greu în condiţiile noastre să publici o revistă în fiecare lună. De unde găsiţi bani?

Gheorghi Kaiurov:
„De fapt, nici nu ştiu dacă putem vorbi de bani în literatură într-o vreme în care oamenii nu numai că nu vor să fie sponsori, dar nici să fie promotori. Discut cu mulţi oameni de afaceri prosperi, pe care îi cunosc. Şi în ciuda relaţiilor noastre calde, preieteneşti, ei repede
In studioul Europei Libere la Chișinău
In studioul Europei Libere la Chișinău
se repliază cum numai fac aluzia la sprijinirea revistei. De aceea, banii îi iau din afacerea personală pe care o am în Ucraina şi de la prietenii foarte buni care mă ajută.
Totuşi, apariţia cu regularitate a revistei nu depinde de bani, ci de management. Niciodată nu vei putea crea ceva durabil, dacă nu ai o idee şi tovarăşi de idei. Asta e uşor de dedus şi din ceea ce se întîmplă îm viaţa politică din Moldova. Noi am demonstrat că ne putem organiza şi putem să edităm revista ”.

Europa Liberă: Revista voastră publică scriitorii de limba rusă de pretutindeni. Dar ce trebuie să facă scriitorul de limba română care vrea să apară în revistă?

Gheorghi Kaiurov:
„Fireşte, să-şi traducă în rusă opera. Apoi, eu am înaintat un demers Guvernului Moldovei în care propuneam editarea unei reviste similare în limba română. Asta presupunea crearea unei redacţii. Eu demonstrasem că pot dirija un asemenea proiect. Prin urmare, nu ar fi fost vorba de bani aruncaţi în vînt. Din păcate, nu am fost auzit.
Scriitorii români – mi se pare mai corectă sintagma asta decît „de limba română” – nu vor să mă susţină să organizăm editarea revistei Naşe Pokolenie în română. E un proiect care mi se pare totuşi foarte interesant şi care e de perspectivă. Din păcate, nu-l pot realiza de unul singur. Aş putea să fiu doar administrator. Însă iniţiativa trebuie să vină de la cei care cunosc bine literatura română. Eu cunosc bine literatura rusă din Moldova şi muncesc pentru Moldova, pentru cititorul moldovean şi pentru scriitorul moldovean care scrie în limba rusă”.
XS
SM
MD
LG