Franţa încurajează tranziţia politică şi economică spre Europa

Ambasadorul Franţei la Chisinau, domnul Gerard Guillonneau, a declarat postului nostru de radio, Allei Ceapai, intr-un interviu în exclusivitate, că moldovenii aflaţi in Franţa nu dau bătaie de cap autorităţilor franceze şi că, potrivit statisticilor, Franţa este a patra ţara a destinaţie pentru studenţii moldoveni care învaţă în străinătate, după Romania, Ucraina si Rusia.

Europa Liberă: Pe durata carierei diplomatice aţi avut ocazia să cunoaşteţi ţări, popoare diferite, situate poate chiar la poli (economici, politici, mentali) diferiţi - de la Germania la Bolivia, de la Spania la Coasta de Fildeş. Înainte de a veni în Rep. Moldova v-aţi documentat suficient ca să îi cunoaşteţi „cartea de vizită”, iar şase luni de misiune de Ambasador probabil sînt suficiente ca să aveţi o părere confirmată de situaţia pe teren. Cum aţi caracteriza ţara în care vă aflaţi? Ce înseamnă calificativul „de tranziţie”? Unde este punctul de la care a pornit şi încotro doreşte şi poate să ajungă Republica Moldova, mai exact poporul şi clasa politică ce-l ghidează?

Gerard Guillonneau: „Este adevărat că am o mare experienţă diplomatică. Totuşi cea mai mare parte a carierii am făcut-o la Paris şi la Bruxelles în domeniul afacerilor europene. Şi cred că a fost o decizie bună a autorităţilor franceze să numească un Ambasador aici care este specialist în afaceri europene. Moldova a sărbătorit anul trecut 20 de ani de independenţă, în aceşti 20 de ani s-au întîmplat foarte multe lucruri, dar cred că, mai importantă este schimbarea guvernării în Moldova care s-a petrecut în 2009 - a venit o guvernare democratică de coaliţie al cărei obiectiv principal este integrarea europeană. Într-adevăr putem să spunem că Republica Moldova este în tranziţie spre Uniunea Europeană şi Franţa încurajează această tranziţie politică şi economică spre Europa.”

Europa Liberă: Totuşi, în acest moment, Republica Moldova se confruntă cu o criză politică şi instituţională.

Gerard Guillonneau: „În mod normal un Ambasador nu poate să se exprime asupra situaţiei politice interne a unui stat. Dar, într-adevăr, ne dăm seama că este o criză instituţională în acest moment, că este o dificultate de alegere a preşedintelui şi într-un fel Constituţia permite acest blocaj. Deci le revine politicienilor moldoveni să soluţioneze această situaţie, dar nu partenerilor străini. Totodată, în pofida acestui blocaj, Guvernul, în relaţiile sale cu Uniunea Europeană, a reuşit mai multe performanţe printre care adoptarea unor legi importante, iar din acest punct de vedere putem vorbi despre un bilanţ pozitiv. Dar acest blocaj instituţional creează o stare de instabilitate, de incertitudine. Întotdeauna este mai uşor să lucrezi cînd există o certitudine politică.”

Europa Liberă: Totodată avem şi o criză socială, oamenii protestează că nu au cu ce îşi achita fracturile, că e profundă sărăcie.

Gerard Guillonneau: „Într-adevăr, statisticile oficiale constată că Moldova rămîine a fi cea mai sărăca ţară în Europa, cu toate că în ultimii ani a avut o creştere economică. Totodată rămîne problema oamenilor care nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă în ţară, în special oameni care au studii, care sunt bine formaţi. Şi e regretabil cînd oamenii pleacă şi nu reuşesc să rămînă la ei acasă. Din acest punct de vedere este important de atras investiţii în ţară care să creeze locuri de muncă şi să permită oamenilor să rămînă acasă.”

Europa Liberă: Relaţiile moldo-franceze avansează pe mai multe culoare iar oficialităţile, atunci cînd vor să le evalueze, de regulă invocă experienţa, iată deja de două decenii, a Alianţei Franceze de activiate în Republica Moldova, sau numele marilor investitori, ca Orange sau Lafarge. Dumneavoastră ce unităţi de măsură sau principii de estimare aplicaţi atunci cînd apreciaţi calitatea şi cantitatea relaţiilor dintre două ţări în general şi a celor moldo-franceze în particular.

Gerard Guillonneau: „Într-adevăr, Alianţa Franceză din Moldova, care va
sarbatori în acest an 20 de ani de activitate, este foarte cunoscută. Este a treia Alianţă Franceză din Europa, după cea din Paris şi Madrid, cu aproximativ 6000 de înscrişi anual, şi organizează anual numeroase evenimente culturale, festivaluri de film francez.

Începînd cu anul 1998, cînd compania Orange şi-a început activitatea aici, alte trei mari grupuri s-au implantat: Lafarge, Lactalis şi Société Générale. În mod regulat, alte companii mici şi mijlocii, se interesează de piaţa moldovenească. Recent am primit în audienţă reprezentanţi de la două companii franceze care se ocupă cu energia eoliană. Ar fi un domeniu interesant pentru piaţa moldovenească. Cu toate că piaţa de aici este una mică, ea nu este una neinteresantă pentru investitorii francezi.”

Europa Liberă: În pofida latinităţii şi a francofoniei care apropie Moldova de Franţa în mod natural, investiţiile franceze în Moldova sunt modeste. Este adevarată impresia că investitorii francezi preferă să ocolească R. Moldova atunci cînd aleg oportunităţile cele mai avantajoase de investire? Este Moldova o ţară în care investotorii străini au un mediu suficient de prielnic ca să ocupe capuri de pod ce ar putea fi pofitabile pe termen lung dar şi pe termen mediu.

Gerard Guillonneau: „Conform statisticilor oficiale Franţa este doar pe locul opt ca investitor străin în Moldova. Din păcate, cifrele nu reflectă realitatea, pentru că conform acestor statistici primele locuri dintre investitorii străini sunt
ocupate de Cipru şi Olanda, însă aceste investiţii sunt doar nişte capitaluri financiare ale unor companii off-shore şi nu sunt prezente ca grupuri mari de investitori aici. Pe cînd investiţiile franceze sunt investiţii reale, ale unor grupuri importante, sunt investiţii structurante, pentru că oferă peste 2000 de locuri de muncă, deci sunt investiţii vizibile.

În ceea ce priveşte climatul de afaceri, ştim că nu este foarte uşor aici, ştim că Moldova se confruntă cu probleme de corupţie şi autorităţile încearcă să lupte cu aceasta, ştim că sunt probleme în domeniul justiţiei. Cu toate acestea întreprinderile franceze continuă să activeze aici şi vor să se lărgească.”

Europa Liberă: În toamna anului trecut Franţa a procedat la revizuirea politicilor de azil, iar Republica Moldova a fost trecută pe lista ţărilor „sigure”. Şi asta în pofida reputaţiei de ţară furnizoare de gastarbaiteri sau, mai devreme, de femei racolate de traficanţi criminali, reputaţie acreditată în special de de presa ahtiată de senzaţii. Dumneavoastră personal, în calitate de ambasador, aveţi deja o părere despre siguranţa contingentului de turişti, studenţi, oameni de afaceri din Republica Moldova care vor să plece în Franţa?

Gerard Guillonneau: „Este adevărat că Moldova a fost plasată în lista ţărilor „sigure” privind politica de azil, ceea ce înseamnă că un cetăţean din Moldova care vrea să ceară azil în Franţa, o să obţină acest lucru mai greu, pentru că considerăm că în Moldova situaţia nu este atît de dramatică ca de exemplu în alte ţări ale lumii.

Cu excepţia Transnistriei, unde ştim că din punct de vedere juridic lucrurile sunt mult mai complicate, mai nesigure, unde drepturile omului nu se respectă. În ceea ce priveşte problema imigrării, în fiecare an Ambasada eliberează între 5-6 mii de vize pentru turism, afaceri, studii. Franţa nu are probleme cu moldovenii care imigrează în Franţa. Trebuie să vă reamintesc că avem aproximativ o mie de studenţi moldoveni în Franţa care îşi fac studiile în instituţii de învăţămînt superioar sau în centre de cercetare. Franţa fiind a patra destinaţie după România, Ucraina şi Rusia pentru studenţii din Moldova.”

Europa Liberă: Daca ar fi să decideţi dumneavoastră personal, aţi permite pentru moldoveni călătoriile fără vize în spaţiul european? Ce condiţii principale aţi înainta în faţa autorităţilor, dar şi în faţa cetăţenilor simpli, ca să le încuviinţaţi dorinţa de a circula liber pe întreg continentul european căruia vor să creadă că îi aparţin geografic, dar şi cultural, mental.

Gerard Guillonneau: „În privinţa facilitării regimului de vize de scurt sejour există o politică unificată a Uniunii Europene. Republica Moldova urmează să înceapă faza a două în procesul de liberalizare a vizelor. Şi dacă Moldova va întruni toate condiţiile prevăzute de acest plan de acţiune, Franţa nu va avea nici o obiecţie pentru liberalizarea regimului de vize de scurt sejur pentru cetăţenii moldoveni.”

Europa Liberă: A propos de libera circulaţie, mesagerii Uniunii Europene, s-au văzut siliţi să ceară autorităţilor moldovene să accelereze adoptarea Legii privind nediscriminarea în schimbul avansării în problema circulaţiei fără vize. Ceea ce lasă impresia tacticii de „stick and carrot”. De ce e nevoie ca Republica Moldova sa adopte această lege contrar vointei exprimate tot mai vocal de diverse grupuri sociale si politice?

Gerard Guillonneau: „Într-adevăr, una din condiţii este adoptarea legislaţiei Uniunii Europene privind nedescriminarea. Este o lege văzută cu rezerve aici în Moldova, mai multe forţe sociale şi politice sunt ostile. Totuşi, nedescriminarea este o parte a drepturilor omului şi noi considerăm că este normal să existe o legislaţie care să protejeze grupuri de oameni care să nu fie discriminaţi pe criterii de origine, sex, culoare, religie, opţiuni politice şi de orientăre sexuală. Ştiu că în Moldova acesta este un subiect foarte sensibil.

Dar legea antidiscriminare nu e decît un set de acţiuni menite să lupte cu disciminarea şi să existe reguli de pedepsire a celor care încalcă acest drept. Este adevărat că aceasta este o problemă a societăţii. Noi ne dăm seama că în Moldova acest lucru nu poate fi realizat de la o zi la alta, pentru că nici în Franţa nu a fost uşoară adoptarea acestei legislaţii. Deci, au fost mai multe etape prin care a trecut societatea, pentru că este o chestiune de societate, de opinie publică care trebuie să accepte şi posibil că Republica Moldova are nevoie de această perioadă de tranziţie, adică să parcurgă mai multe etape pentru adoptarea legii antidiscriminare. Desigur, cu condiţia că principiul nedescriminării va fi acceptat la nivel politic de autorităţi, de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Franţa a avut un rol important în aplanarea tensiunilor din Georgia în 2008, ceea ce îi determina pe mulţi comentatori să creadă că Franţa ar putea fi un bun mediator între Chişinău şi Moscova în reglementarea conflictului transnistrean. Ar fi posibilă o implicare mai tenace a diplomaţiei franceze în reglementarea transnistreana precum o face Germania în contextul unui nou proiect de securitate europeana?

Gerard Guillonneau: „Franţa, în cadrul Uniunii Europene, dar şi în cadru OSCE, susţine toate iniţiativele pentru reglementarea paşnică a acestui conflict. Franţa a intervenit de mai multe ori pe lîngă autorităţile ruse solicitînu-le să se implice mai mult în reglementarea acestui conflict. Franţa susţine discuţiile care au fost purtate între Medvedev şi Merkel la Meseberg şi la summitul trilateral de la Deauville cu participarea președintelui Sarkozy, cancelarei Merkel şi a președintelui Medvedev. Franţa salută reluarea discuţiilor în formatul 5+2, mai ales de cînd s-a schimbat „echipa de conducere” de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar şi la nivel cultural Franţa susţine regiunea transnistreană, prin filiala Alianţei Franceze de la Tiraspol.

Gerard Guillonneau: „Este adevărat, avem de foarte mult timp o anexă a Alianţei Franceze la Universitatea de la Tiraspol şi este unicul centru cultural occidental prezent în regiune, încercăm să favorizăm cooperarea culturală, dar şi cooperarea universitară pentru că în fiecare an încercăm să oferim o bursă de studii în Franţa pentru un student de la Tiraspol.”

Europa Liberă: În mediul analiştilor politici se vehiculeaza drept una crestomatică ideea că Franţa nu a fost susţinatoarea cea mai ferventă a Parteneriatului Estic din varii motive. Acum cînd Moldova şi-a probat, potrivit celor mai recente estimari, sirguinta de partener, depasind chiar si Ucraina, ce puteti spune despre eficienta Parteneriatului Estic?

Gerard Guillonneau: „Franţa susţine pe deplin Parteneriatul Estic şi considerăm că Moldova cel mai bine a răspuns obiectivelor şi condiţiilor care au fost fixate la nivelul Parteneriatului Estic. Vreau doar să fac o precizare: Franţa nu consideră că Parteneriatul Estic reprezintă o metodă sau o etapă spre integrarea europeană pentru ţările care fac parte din acest parteneriat. De altfel, în condiţiile actuale nu cred că este posibilă o integrare europeană a statelor din parteneriatul estic, pentru că Europa se confruntă acum cu cea mai profundă criză de la crearea sa. Şi considerăm că integrarea unor noi state în Uniunea Europeană, în special a celor din Parteneriatul Estic, nu este posibilă în aceste condiţii.

Parteneriatul Estic e un bun cadru pentru a discuta liberalizarea regimului de vize şi formarea zonei de liber schimb. Totodată, în cadrul Parteneriatului Estic, în perioada 2010-2014, Moldova va beneficia de un sprijin financiar important, de aproximativ 500 de milioane de euro. Însă, este important ca Moldova să poată cheltui aceşti bani într-un mod responsabil în proiecte interesante pentru reformarea şi dezvoltarea ei.”