Ion Preaşcă scrie în „Adevărul” că o sumă record de 300 milioane de dolari americani „ar putea fi pretinsă de la o moldoveancă şi două companii din Rusia, în baza unei ordonanţe emise de un judecător din Comrat. Beneficiarul sumei figurează şi în alte procese dubioase de recuperare a banilor de la firme din Republica Moldova, dar şi din Rusia”. Jurnalistul notează că: „ordonanţa adoptată de instanţa de la Comrat nu este singura de acest fel. O analiză a tuturor acestor cazuri ar putea scoate la iveală sume de ordinul miliardelor de dolari pretinşi de la diferite companii prin intermediul justiţiei moldoveneşti”. Citat de „A” avocatul Roman Zadoinov spune că: „în Republica Moldova, examinarea unor astfel de cazuri nu este reglementată şi un judecător poate adopta o decizie foarte rapid. Mai mult, judecătorul nici nu poate fi tras la răspundere”.
Despre şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, Constantin Tănase scrie în „Timpul” că „ar putea fi cu adevărat una istorică, dacă va marca un nou început în relaţiile dintre cele două state româneşti, dar ar putea fi şi una formală, „protocolară”, una care trebuie să aibă loc şi de la care nu aştepţi nimic, decât un singur lucru - să treacă mai repede, să bifezi şi să-ţi iei grija...” Dl Tănase se declară sceptic faţă de această şedinţă şi iată de ce: „după opt ani de regim comunist antiromânesc feroce la Chişinău, în 2009 s-a instalat o guvernare proeuropeană, ca retorică, dar tot cu ceasul pe mâna dreaptă, ca Putin. Când plouă la Moscova, cei de la Chişinău îşi deschid grăbiţi umbrelele. R. Moldova continuă să fie menţinută în spaţiul informaţional rusesc. /.../ Cu alte cuvinte, guvernarea Alianţei nu poate fi... suspectată de prea mult românism şi e la fel de... pragmatică, precum cele anterioare...”, mai notează Constantin Tănase în „T”.
„Fostele stele ale culturii naţionale se sting în sărăcie” este titlul articolului semnat de Nicolae Roibu în „Timpul”. Jurnalistul relatează despre cunoscutul meşter de instrumente populare Liubomir Iorga, care pe 12 aprilie va împlini 80 de ani. Meşterul spune că „numai pentru gaz, căldură şi apă plăteşte câte 1700 de lei lunar, iar el primeşte o pensie de 1149 lei . „Am rămas cu nimic, sunt bolnav, mi-e frig, mi-e foame şi nimeni nu-mi deschide uşa” , s-a plâns Liubomir Iorga. Nici actriţa Valentina Izbeşciuc nu o duce mai bine. Solicitată cu acest prilej de ziar, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, a lăsat de înţeles că în afară de plata unor suplimente la pensie pentru titlurile onorifice, ordinele şi medaliile pe care le deţin, statul nu poate face mai mult nimic pentru oamenii de artă.
Pornind de la intenţia liderului regiunii transnistrene Evghenii Şevciuk de a lansa procedurile de aderare a Transnistriei la zona rublei ruseşti şi Uniunea Euro-Asiatică, jurnaliştii săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă” se întreabă „ce impact ar putea avea acest fapt asupra perspectivei europene a Republicii Moldova?”. Sunt citate opinii precum că acesta ar fi un avertisment dat de Rusia Chişinăului, pentru a-l atenţiona că trebuie să-şi mai tempereze vitezele pe direcţia UE. Pe de altă parte, fostul ambasador în Federaţia Rusă, istoricul Anatol Ţăranu, este de părere că deocamdată declaraţia liderului transnistrean e doar una propagandistică, fără efecte practice. Ar fi o încercare a lui Şevciuk de a-şi consolida imaginea sa de lider pro-rus, în lipsa unei soluţii valabile pentru rezolvarea problemelor sociale şi economice cu care se confruntă Transnistria.
Tot în „Ziarul de Gardă”, jurnalistul Victor Moşneag scrie în că „la aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, torturarea a sute de tineri, dar şi pagubele de sute de milioane de lei aduse sediilor celor mai importante instituţii ale statului. Ziaristul îl citează pe Ion Guzun, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse Juridice, spunând că: „pe parcursul următorilor doi ani, vor expira termenele de atragere la răspundere pe unele categorii de infracţiuni, deci vinovaţii nu vor mai putea răspunde nici în faţa legii, nici în faţa societăţii. Prin impunitatea creată, putem afirma că AIE, de fapt, nu are un control politic asupra instituţiilor pe care le administrează, iar funcţionarii, procurorii, colaboratorii de poliţie, de fapt, nu sunt stimulaţi să contribuie la înfăptuirea justiţiei”, mai spune Ion Guzun pentru „Ziarul de Gardă”.
Despre şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău, Constantin Tănase scrie în „Timpul” că „ar putea fi cu adevărat una istorică, dacă va marca un nou început în relaţiile dintre cele două state româneşti, dar ar putea fi şi una formală, „protocolară”, una care trebuie să aibă loc şi de la care nu aştepţi nimic, decât un singur lucru - să treacă mai repede, să bifezi şi să-ţi iei grija...” Dl Tănase se declară sceptic faţă de această şedinţă şi iată de ce: „după opt ani de regim comunist antiromânesc feroce la Chişinău, în 2009 s-a instalat o guvernare proeuropeană, ca retorică, dar tot cu ceasul pe mâna dreaptă, ca Putin. Când plouă la Moscova, cei de la Chişinău îşi deschid grăbiţi umbrelele. R. Moldova continuă să fie menţinută în spaţiul informaţional rusesc. /.../ Cu alte cuvinte, guvernarea Alianţei nu poate fi... suspectată de prea mult românism şi e la fel de... pragmatică, precum cele anterioare...”, mai notează Constantin Tănase în „T”.
„Fostele stele ale culturii naţionale se sting în sărăcie” este titlul articolului semnat de Nicolae Roibu în „Timpul”. Jurnalistul relatează despre cunoscutul meşter de instrumente populare Liubomir Iorga, care pe 12 aprilie va împlini 80 de ani. Meşterul spune că „numai pentru gaz, căldură şi apă plăteşte câte 1700 de lei lunar, iar el primeşte o pensie de 1149 lei . „Am rămas cu nimic, sunt bolnav, mi-e frig, mi-e foame şi nimeni nu-mi deschide uşa” , s-a plâns Liubomir Iorga. Nici actriţa Valentina Izbeşciuc nu o duce mai bine. Solicitată cu acest prilej de ziar, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, a lăsat de înţeles că în afară de plata unor suplimente la pensie pentru titlurile onorifice, ordinele şi medaliile pe care le deţin, statul nu poate face mai mult nimic pentru oamenii de artă.
Pornind de la intenţia liderului regiunii transnistrene Evghenii Şevciuk de a lansa procedurile de aderare a Transnistriei la zona rublei ruseşti şi Uniunea Euro-Asiatică, jurnaliştii săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă” se întreabă „ce impact ar putea avea acest fapt asupra perspectivei europene a Republicii Moldova?”. Sunt citate opinii precum că acesta ar fi un avertisment dat de Rusia Chişinăului, pentru a-l atenţiona că trebuie să-şi mai tempereze vitezele pe direcţia UE. Pe de altă parte, fostul ambasador în Federaţia Rusă, istoricul Anatol Ţăranu, este de părere că deocamdată declaraţia liderului transnistrean e doar una propagandistică, fără efecte practice. Ar fi o încercare a lui Şevciuk de a-şi consolida imaginea sa de lider pro-rus, în lipsa unei soluţii valabile pentru rezolvarea problemelor sociale şi economice cu care se confruntă Transnistria.
Tot în „Ziarul de Gardă”, jurnalistul Victor Moşneag scrie în că „la aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, torturarea a sute de tineri, dar şi pagubele de sute de milioane de lei aduse sediilor celor mai importante instituţii ale statului. Ziaristul îl citează pe Ion Guzun, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse Juridice, spunând că: „pe parcursul următorilor doi ani, vor expira termenele de atragere la răspundere pe unele categorii de infracţiuni, deci vinovaţii nu vor mai putea răspunde nici în faţa legii, nici în faţa societăţii. Prin impunitatea creată, putem afirma că AIE, de fapt, nu are un control politic asupra instituţiilor pe care le administrează, iar funcţionarii, procurorii, colaboratorii de poliţie, de fapt, nu sunt stimulaţi să contribuie la înfăptuirea justiţiei”, mai spune Ion Guzun pentru „Ziarul de Gardă”.
