Linkuri accesibilitate

Ce fel de bancă e Universalbank?


„Deponenții ar trebui cât de curând să-şi facă toate formalităţile legale pentru a-şi ridica banii depuşi.”

Iurie Gotişan: „Dacă e să urmărim în dinamică evoluţia sistemului bancar în ultimii ani, mai bine spus a băncilor comerciale, atunci Universalbank mai dintotdeauna a stat la coada clasamentului în topul instituţiilor bancare. Şi practic la toţi indicatorii. Potrivit mai multor surse, inclusiv oficiale, instituţia în cauză ar fi fost implicată în careva scheme nu tocmai legale şi că acţionarii acesteia ar fi nişte companii înregistrate în zone off-shore. Universalbank este departe de a se conforma condiţiilor impuse de către Banca Naţională, nu este capabilă să execute cererile creditorilor privind plata obligaţiilor scadente, chiar suma datoriilor este de aproape 18 miliarde de lei, adică suma datoriilor curente. Nivelul capitalului ponderat la risc este cu o treime mai mic decât cel prevăzut de Banca Naţională a Moldovei ş.a.m.d. Astfel că decizia Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale de a retrage licenţa este până la urmă justificată.”

Europa Liberă: Deponenţii trebuie să se grăbească să-şi ridice banii pe care i-au depus?

Iurie Gotişan:
„Ar trebui cât de curând să-şi facă toate formalităţile legale pentru a-şi ridica banii depuşi.”

Europa Liberă: Domnule Gotişan, se deschide uşa spre urgentarea procedurii falimentului bancar? Or, circulă zvonuri că şi alte bănci din sistem ar avea o situaţie similară.

Iurie Gotişan:
„Băncile locale, care de fapt sunt subsidiare a unor bănci europene şi chiar din Federaţia Rusă, cum este Universalbank, se dezvoltă în cea mai mare parte separat, adică au o politică proprie independentă. Fie aici dacă ne referim la BCR Chişinău, subsidiara grupului austriac Erste Bank, în portofoliul căreia se află pachetul majoritar al BCR din Romania, dar şi din Republica Moldova, sau a aceleiaşi Mobiasbancă, proprietate a grupului Societe Generale, sau chiar EuroCreditBank, care practic este cu capital majoritar grecesc şi despre care se zvonea că ar putea intra în impas, toate nu par să aibă probleme, cel puţin din datele pe care le publică Banca Naţională a Moldovei. Şi de fapt sistemul este destul de consolidat şi chiar in surplus de lichidităţi, spre exemplu activele totale sunt estimate la peste 48 miliarde de lei sau cca 4,2 miliarde de dolari americani, constituind peste 60% din Produsul Intern Brut, un nivel destul de bun, comparabil chiar cu asemenea indicatori pentru statele din Europa occidentală şi centrală. În plus nivelul creditelor neperformante au scăzut de 2 ori comparativ cu sfârşitul lui 2009, estimându-se la circa la 10 la sută din total credite.”

Europa Liberă: Bine, aşa sau altfel, creditele tot scumpe rămân.

Iurie Gotişan:
„Băncile din Republica Moldova sunt deseori asociate prin faptul că îţi oferă umbrela pe timp de soare şi ţi-o iau atunci când plouă, adică avem dobânzi destul de mari atunci când omul are nevoie de credite şi se practică dobânzi puţin mai mici atunci când acesta de fapt nu mai are nevoie. Ratele dobânzii, în special la credite, sunt încă mari. Dacă este însă să facem nişte comparaţii cu sistemele din zonă, mă refer la cele bancare, atunci acestea sunt destul, am să zic eu, de rezonabile având în vedere riscurile şi expunerea masivă a economiei noastre pe exterior. De aia pot să zic ca politica monetară a Băncii Naţionale mai mult sau mai puţin restrictivă a fost doar în beneficiul băncilor comerciale şi a economiei în general. Totuşi sistemul bancar, cât şi Banca Naţională a Republicii Moldova percep că riscurile sunt de mari, astfel că şi marja dintre ratele dobânzii la credite şi depozite rămâne încă destul de mare.”

Europa Liberă: Să vorbim şi de soarta Băncii de Economii, o bancă care urma să fie privatizată mai demult. Or, până la urmă privatizarea Băncii de Economii ar înclina balanţa spre capitalul străini în sistemul bancar.

Iurie Gotişan:
„Situaţia Băncii de Economii este la fel de delicată. Dacă statul nu ar fi investit în aceasta, atunci falimentul cred eu era inevitabil, deoarece peste 56 la sută din pachetul de acţiuni este anume în proprietatea Guvernului, sau statului. Or, majoritatea plaţilor, încasărilor şi decontărilor structurilor acestuia şi nu numai se fac anume prin intermediul acesteia, astfel că banca, respectiv statul la rândul lui profită de mijloace financiare destul de considerabile. S-au făcut mai multe, după cum aţi spus, tentative de privatizare a Băncii de Economii pe parcursul anilor, dar fără de succes. Probabil că şi interesele sunt destul de mari. Înţeleg perfect reticenţa statului de a o privatiza, fiindcă este instituţia cu cea mai extinsă reţea de filiale şi reprezentanţe pe întreg teritoriul ţării. În ultima perioadă banca se confruntă cu problem de substanţă, inclusiv a unui management nu tocmai adecvat, infrastructura relativ învechită şi nemodernizată, dar şi, cred eu, amestecul autorităţilor în politica de creditare şi a celei de administrare a riscurilor. Privatizarea este o condiţie a Fondului Monetar Internaţional pe care Guvernul s-a angajat să o respecte, până la urmă, pentru a beneficia de influxuri financiare din partea acestuia şi nu numai.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:07 0:00
Link direct
Previous Next

XS
SM
MD
LG