„A început de ieri să cadă
Cîte-un fulg
Acum a stat
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat…”… aşa era tabloul idilic al iernii în viziunea lui George Coşbuc, aşa cum ştie orice copil de şcoală. Cum este realitatea iernii moldoveneşti din acest an, care sunt costurile şi victimele ei, ne spune Diana Răileanu:
De fapt, oamenii se împart în două categorii distincte: unii care se bucură de ninsoare, chiar dacă îşi freacă obrajii ca să nu îngheţe, şi alţii care numără zilele până la finele iernii. Statisticile oficiale spun că de la începutul acestei luni din cauza frigului a murit o persoană, iar alte 174 au suferit degerături. Bătrânii, persoanele fără adăpost sau cele aflate în stare de ebrietate sunt cei mai expuşi frigului, constată consultantul principal al Direcţiei protecţie şi urgenţe în sănătate publică, din cadrul Ministerului Sănătăţii, Vladimir Carp:
„Noi avem persoane de diferite vîrste, multe dintre ele sunt internate în stare de ebrietate şi cu hipotermie, dar avem şi bătrâni. Cu toţii se spitalizează în cadrul spitalelor raionale, iar în municipiul Chişinău în cadrul spitalului „Sfînta treime” şi în cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă.”
Vladimir Carp îndeamnă pe oricine cunosc persoane care suferă din cauza gerului năpraznic să apeleze serviciul de asistenţă medicală urgentă - 903 sau 901 – Serviciul Protecţiei Civile şi a Situaţiilor Excepţionale. Liliana Puşcaş, ofiţer de presă al Serviciului aminteşte că în mai multe oraşe din ţară au fost ridicate corturi de încălzire, unde trecătorii cuprinşi de frig se pot dezmorţi:
„La moment putem spune că mai activează 18 puncte de reabilitare sub formă de corturi, unde oamenii se pot adresa pentru un ceai cald şi pentru a se încălzi. Venim cu un îndemn faţă de cetăţeni pentru a se abţine de la deplasări, deoarece în condiţiile temperaturilor joase de afară şi atunci cînd nu sunt echipaţi corespunzător, s-ar putea pomeni întroieniţi şi în condiţii nu foarte plăcute. Cel mai important, dacă vă porniţi la drum să aveţi bateria încărcată la telefoane şi în caz de o situaţie excepţională, angajaţii noştri să vă poată oferi tot ajutorul necesar.”
Liliana Puşcaş spune că în ultimele 24 de ore peste 4 mii de persoane s-au oprit în cele 18 corturi pentru a se încălzi şi a bea un ceai fierbinte. Totuşi, presa a relatat zilele trecute că boschetarii nu sunt lăsaţi să petreacă în aceste adăposturi prea mult timp. Şi Ministerul Transporturilor anunţă acţiuni suplimentare pentru deszăpezirea drumurilor din ţară. Maria Chitoroagă, şefa serviciului de presă, spune că zilele acestea peste 400 de angajaţi întreţin drumurile şi presară material antiderapant, adică nisip cu sare:
„Drumarii noştri activează în regim non-stop de îndată cum au început ninsorile, pentru această iarnă au fost pregătite 70 mii tone de material antiderapant şi respectiv sunt distribuite către toate societăţile pe acţiuni. În jur de 10 mii tone este şi rezerva de anul trecut, adică în fiecare an rămâne ceva rezervă pentru următorul an.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să presupunem că se termină această rezervă, Ministerul cum se descurcă?
„Sigur, colaborăm cu cei din Rusia de unde luăm şi sarea şi nisipul şi se face faţă situaţiei.”
Dacă drumurile naţionale sunt curăţite de Ministerul Transporturilor, în sate primarii trebuie să lege „tei de curmei” ca să deszăpezească localităţile. Este şi cazul comunei Viişoara, din raionul Edineţ, unde stratul de zăpadă a atins aproape un metru. Primarul satului, Ina Cibotaru notează că în bugetul localităţii bani pentru deszăpezirea drumurilor nu au fost prevăzuţi:
„Prin sat avem un tractorist cu tractorul propriu şi din banii primăriei l-am angajat şi am curăţit drumurile adiacente, drumurile spre şcoală, cimitir, drumurile principale. Nu ne-am aşteptat la aşa zăpezi mari şi trebuie să rup din altă parte ca să îmi pot permite ceea ce este necesar, mă refer la deszăpezire şi mă refer la bugetul primăriei unde nu sunt alocate surse pentru aşa ceva.”
Europa Liberă: Dvs. cum v-aţi descurcat?
„Din motorina pentru personalul primăriei”
Europa Liberă: Dar bătrînii cum se descurcă? Copiii merg la şcoală?
„Da, copii merg la şcoală pe gerurile acestea. Cîteva zile au mers de la ora 9. Dar pentru bătrâni avem asistenţi sociali care se duc pe la case, le taie lemne, le duc mîncare pentru că avem cantină socială.”
Oamenii sunt îndemnaţi pe cît e posibil să renunţe la călătorii, mai ales că prognoza meteo pentru următoarele zile este dintre cele mai pesimiste: gheţuş, vînt puternic şi geruri care vor ţine până spre finele săptămânii.
