Parlamentul Greciei a aprobat noi măsuri dure de austeritate cerute de creditorii internaționali în schimbul salvării țării de la faliment. Votul a avut loc pe fondul unor noi proteste violente, soldate cu ciocniri între demonstranți și forțele de ordine și cu incendierea mai multor clădiri. Detalii are Mircea Țicudean.
Agenția AP scrie că votul din Parlamentul Greciei este „istoric” și deschide calea primirii unui nou împrumut de salvare de 130 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și de la Fondul Monetar Internațional.
Ca să obțină noul împrumut, Grecia a trebuit să accepte printre altele reducerea cu o cincime a numărului angajaților din sectorul de stat și o reducere cu 20% a salariului minim. Deputații au aprobat reducerile de cheltuieli cu 199 de voturi pentru și 45 împotrivă, în ciuda disensiunilor acerbe dintre cele două partide din coaliția de guvernământ: socialiștii și „Noua Democrație”.
După vot, ambele partide au expulzat din fracțiunile parlamentare 43 de deputați care nu au urmat linia partidului, mai precis 22 de socialiști și 21 de conservatori. În acest fel, guvernul premierului Lucas Papademos și-a redus majoritatea în parlamentul cu 300 de locuri de la 236 la 193. Al treilea membru al coaliției de guvernământ, formațiunea de dreapta LAOS, s-a retras efectiv din alianță vineri, după ce liderul partidului a respins public acordul cu creditorii internaționali.
Înaintea votului din Parlamentul elen, ministrul de finanțe Evangelos Venizelos a spus că deputații trebuie să „salveze” țara, pentru că dacă nu, cetățenii nu-i vor ierta niciodată.
Între timp, pe străzile Atenei, o sută de mii de cetățeni exprimau altă părere, anume că noile măsuri de austeritate sunt inacceptabile. În cursul nopții au fost incendiate cel puțin zece clădiri, inclusiv un teatru, o bancă și o cafenea și au fost jefuite zeci de magazine în ceea ce AP numește „cele mai costisitoare revolte de stradă din ultimii ani”. Zeci de polițiști au fost răniți, iar 55 de protestatari au fost spitalizați. Au fost arestate 40 de persoane bănuite că au jefuit magazine.
Între timp în Parlament premierul Lucas Papademos a condamnat violențele și a făcut un apel la calm, spunând că într-un asemenea moment dificil Grecia nu-și poate permite luxul de a protesta.
Din mai 2010 Grecia a supraviețuit grație unui împrumut de 110 miliarde de euro de la partenerii europeni și FMI. Când primul credit s-a dovedit insuficient, europenii au promis încă unul, de 130 de miliarde de euro. Dar creditorii încă așteaptă ca Grecia să-și țină promisiunea de a accepta și mai multe măsuri de austeritate și mai ales de a le pune în practică.
Înaintea votului din Parlamentul elen, ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a spus că „promisiunile grecilor nu sunt suficiente” și că „Grecia nu poate fi un sac fără fund” în care europenii să toarne bani la nesfârșit.
Dar la Atena și Salonic, orașele elene în care au avut loc astă-noapte cele mai mari proteste, mulți demonstranți au acuzat Uniunea Europeană de „cruzime” față de cetățenii Greciei. O opinie similară a formulat în drum spre votul din parlament Dora Bakoyannis, lidera Alianței Democratice. Bakoyannis a spus că partenerii Greciei trebuie să-și dea seama că grecii sunt „complet epuizați”. „Nu cred că cineva în Europa ar fi fericit să vadă zece milioane de greci lipsiți total de speranțe”, a mai spus Bakoyannis. Iar purtătorul de cuvânt al Partidului Comunist din Grecia, Thanassis Pafilis, a spus că guvernul nu vrea să salveze țara, ci „o mână de oameni de afaceri”, trimițând între timp oamenii muncii „înapoi, în Evul Mediu”.
