Curtea Supremă de Justiţie ar putea avea în sfârşit un președinte, după ce alegerea acestuia nu a fost posibilă timp de aproape un an. Magistraţii îl vor în fruntea acestei instituţii pe Mihai Poalelungi, pînă acum judecător al Republicii Moldova la CEDO. Pentru ca numirea să aibă loc, candidatul ar urma să treacă şi de votul Parlamentului. Ce înseamnă această numire şi ce se poate aştepta dacă majoritatea parlamentară le va face pe plac magistraţilor. Relatează Liliana Barbăroşie:
Mihai Poalelungi, sprijinit aproape unanim de membrii instituției considerate un fel de parlament al judecătorilor, s-a declarat hotărât sa opereze reforme radicale în justiţie, anunţând două ţinte principale - repararea imaginii sifonate a justiţiei şi combaterea corupției. Un atu incontestabil al lui Mihai Poalelungi în noua funcţie ar putea fi autoritatea sa în interiorul breslei, aşa cum ne-au declarat mai mulţi jurişti, printre ei şi Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice:
„Este cel care are cea mai mare autoritate printre judecători, mai ales de pe când era vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Pe de o parte, este mai tânăr, pe de alta, a dat dovadă mereu de verticalitate. A treia - el de fapt explica soluţiile sale încă atunci când colegii lui spuneau –nu puneţi întrebări, hotărârile se execută, nu se discută. El era un alt fel de specialist – el încerca să convingă. Cu numirea sa, problemele din justiţie e clar că nu vor dispărea, dar el poate cu adevărat să facă ordine în curtea judecătorilor, cu modul de distribuire a dosarelor, cu uniformizarea practicii judecătoreşti şi, probabil, cu transmiterea unor semnale către judecători – ce se poate de făcut şi ce nu se poate.”
Numirea lui Poalelungi a fost salutată atât de actualul ministru al justiţiei, Oleg Efrim, dar şi de fostul, judecătorul Curţii Constituţionale Alexandru Tănase, de altfel primul care a pus numele acestuia în legătură cu funcţia de şef pe justiţie:
„L-am convins acum aproape 2 ani să accepte să renunţe la CEDO şi să vină în fruntea justiţiei moldoveneşti deoarece reformarea justiţiei pe căi administrative nu este posibilă. Judecătorii sunt independenţi, prin urmare pentru reforme este nevoie ca în fruntea acestui sistem să vină o persoană cu reputaţie morală ireproşabilă. Nu am văzut atunci pe nimeni mai potrivit, şi nici acum nu văd pe nimeni care ar putea fi mai bun decât el. Sper că va fi sprijinit şi de Parlament şi că în termeni cât mai comprimaţi se va începe implementarea acelei agende de reforme care am fost anunţată încă în 2009.”
Funcţia în care a fost nominalizat Poalelungi nu a putut fi ocupată timp de aproape un an, an în care fostul președinte al CSJ, Ion Muruianu, numit pe timpul guvernării lui Voronin a făcut uz de toate posibilitățile oferite de normele legale ca să îşi păstreze funcția , fie şi interimară. Nenumăratele amânări ale concursului, la care de altfel participase şi Muruianu, dar şi o presupusă includere a acestei funcţii în algoritmul de partajare politică ce ieşise la iveală în urma certurilor de la vârful arcului de guvernare, ridicaseră la un moment dat mari semne de întrebare asupra unei numiri pe potriva aşteptărilor. Faptul că magistraţii l-au preferat pe Poalelungi ar spulbera, cred experţii, toate suspiciunile, dar mai ales pe cea că politicul ar avea vreun amestec în această alegere. Din nou Vladislav Gribincea:
„Din câte se ştie, el a participat la primul concurs dar s-a retras înainte de eşuarea concursului. Personal l-am auzit spunând într-o reuniune, public, că nu este susţinut de unele componente ale alianţei de aceea s-a retras. Adică nu putea fi susţinut atunci, iar acum – da.”
Dar iată ce crede despre acest deznodământ după un an de derută Victor Munteanu, directorul Programului de drept la Fundaţia Soros Moldova:
„Eu chiar cred că este o răsturnare de situaţie. Pe mine nu m-a surprins. Eu chiar cred că membrii CSM, luaţi separat, ca oameni care se respectă şi au un nume în lumea juridică, pur şi simplu s-au săturat să fie batjocoriţi şi, inclusiv din respect faţă de Poalelungi, au luat o decizie corectă. Nu vine un om să tămăduiască o justiție patologic bolnavă, dar un lucru contează – Poalelungi ştie ce înseamnă o justiţie echilibrată şi corectă şi asta ne face să credem că procesele necesare au fost lansate şi vor continua.”
Victor Munteanu mai crede că schimbările în justiţie chiar sunt acum de aşteptat şi că problema care se pune este dacă acestea vor fi suficient de rapide ca să-i prindă din urmă pe marii corupţi.
