Din cele 22 de filme, selectate pentru programul principal al ediţiei de anul acesta a Berlinalei, 18 sunt premiere mondiale. În competiţia pentru marele premiu al Berlinalei, Ursul de Aur, respectiv pentru Urşii de Argint, se află 17 filme din: Anglia, Brazilia, Canada, Republica Populară Chineză, Cehia, Danemarca, Elveţia, Filipine, Franţa, Germania, Grecia, Hongkong(China), Indonezia, Italia, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Rusia, Suedia, Senegal, Spania, SUA şi Ungaria.
În mod declarat, Festivalul este unul politic. Astfel, se explică şi prezenţa multor filme politice în toate celelalte secţiuni ale Berlinalei, Panorama, Panorama Documente, Generaţii, Perspective Cinematografie Germană, Forum, Retrospectiva sau Berlinale Shorts (unde se rulează filme de scurt metraj).
Faptul că ediţia de anul acesta se deschide cu un film francez, subliniază dorinţa organizatorilor de a acorda producţiei cinematografice europene o pondere mai mare.
Directorul Berlinalei, Dieter Kosslick, a explicat că a ales producţia franceză „Les adieux à la Reine”, nu fiindcă este un film care evocă lumea de acum 220 de ani din perspectiva servitoarelor, ci pentru că permite stabilirea unor analogii cu situaţii din actualitatea imediată. Ce altceva a vrut sa facă liderul egiptean Mubarak cînd a văzut că nu mai are nicio şansă, se întreabă Kosslick la conferinţa de presă la care a prezentat programul, oferind şi răspunsul. A vrut să fugă cu banii, asta a încercat şi Gaddafi şi tot aşa vor să procedeze şi personajele din acest film cînd observă că nu mai au încotro.
„Este un film fermecător şi o introducere în Berlinala actuală care se desfăşoară sub motto-ul «Schimbări».” Într-adevăr multe din filmele festivalului tematizează anumite schimbări: politice, culturale, sociale. Negative şi pozitive.
Un set întreg de filme documentare ilustrează schimbările din lumea arabă, aşa numita „primăvară arabă”. Dar în acelaşi timp vor rula şi cîteva filme care prezintă schimbări negative cum sunt cele din Ungaria. În cadrul programului principal va rula, de exemplu, filmul „Csak a szél” (Numai vîntul) în care regizorul Bence Fliegauf tematizează situaţia romilor şi rasismul latent din societatea ungară. În această atmosferă conflictuală primele victime sunt romii.
Victime ale politicii culturale tot mai naţionaliste însă sunt şi intelectualii liberali. Această stare de fapt o ilustrează un grup de regizori care a creat un film colectiv, intitulat „Magyarország 2011” (Ungaria 2011). Este vorba de crema cinematografiei din Ungaria care-şi exprimă dezaprobarea profundă faţă de politica guvernului Fidesz al lui Viktor Orbán: András Jeles, Ágnes Kocsis, Ferenc Török, Simon Szabó, Márta Mészáros, Péter Forgács, László Siroki, György Pálfi, Bence Fliegauf, András Salamon, Miklós Jancsó. Regizorul Béla Tarr, distins anul trecut cu un Urs de Argint pentru filmul său senzaţional, „Calul din Torino”, a explicat că producţia colectivă este un „strigăt de revoltă contra politicii de dreapta a guvernului” şi o dovadă că totuşi „continuăm să ne exprimăm gîndurile”.
Politice vor fi şi filmele care anul acesta rulează în cadrul „Retrospectivei” sub titlul generic: „Fabrica de vise roşii”. Aici vor rula filme din anii 1920-30 realizate de regizori sovietici, considerate capodopere cinematografice, chiar dacă unele pot fi etichetate drept producţii propagandistice.
Pe lîngă acest film, Berlinala va mai prezenta şi documentarul tinerei regizoare Alice Gruia, „Rodicas”, un portret dublu a două femei care poartă prenumele Rodica şi care trăiesc în Australia. Filmul rulează în cadrul secţiunii „Perspective ale cinematografiei germane”.
Filme din programul principal al Berlinalei:
Bai lu yuan (White Deer Plain), regie, Wang Quan'an,, R.P. Chineză (premieră mondială - în continuare: PM)
À moi seule (Coming Home), regie: Frédéric Videau Franţa, (PM)
Bel Ami, de Declan Donnellan, Nick Ormerod (film de debut), , Marea Britanie (PM, în afara concursului)
En kongelig affære (Die Königin und der Leibarzt / A Royal Affair), regie: Nikolaj Arcel , coproducţie: Danemarca, Cehia, Germania, Suedia, (PM)
Flying Swords Of Dragon Gate, regie: Tsui Hark Hongkong, China, (premieră europeană, în afara concursului)
Rebelle, regie: Kim Nguyen (La citė, Truffe, Le Marais), Canada, (PM)
Shadow Dancer, de James Marsh (Anglia/Irlanda, (premieră europeană, în afara concursului)
Haywire, de Steven SoderberghSUA, (premieră germană, în afara concursului).
Aujourd´hui, regie: Alain Gomis, Franţa/Senegal, (PM)
Barbara, de Christian Petzold, Germania (PM)
Captive, regie: Brillante Mendoza, Franţa/Filipine/Germania/ Anglia (PM)
Cesare deve morire (Caesar Must Die), de Paolo şi Vittorio Taviani, Italia (PM)
Csak a szél (Numai vântul), regie: Bence Fliegauf, Ungaria/Germania/Franţa (PM)
Dictado (Childish Games), de Antonio Chavarrías, Spania (PM)
Extremely Loud And Incredibly Close, de Stephen Daldry, SUA (premieră internaţională, în afara concursului)
Gnade (Mercy), regie: Matthias Glasner, Germania/Norvegia (PM)
Jayne Mansfield’s Car, de Billy Bob Thornton, Rusia/SUA (PM)
Jin líng Shí San Chai (The Flowers Of War), de Zhang Yimou, China (premieră europeană, în afara concursului)
Kebun binatang (Postcards From The Zoo), de Edwin, Indonezia /Germania/Hongkong/ China (PM)
L´enfant d´en haut (Sister), de Ursula Meier, Elveţia/Franţa (PM)
Les Adieux à la reine, de Benoît Jacquot, Franţa/Spania (PM)
Metéora (Meteora), de Spiros Stathoulopoulos, Germania/Grecia (PM)
Tabu, de Miguel Gomes, Portugalia/Germania/Brazilia/Franţa (PM)
Was bleibt (Ce rămîne), de Hans-Christian Schmid, Germania (PM)
