Autoritățile ucrainene au cerut explicații României pentru un presupus act de piraterie pe Dunăre într-un prim demers oficial de acest fel. Particularitățile „pirateriei” pe Dunăre, dacă se poate vorbi despre așa ceva sunt descrise în relatarea corespondentului Europei Libere, Eugen Tomiuc, rezumată de Alexandru Eftode.
Tras de un remorcher pufăind din greu, un convoi de barje alunecă lent pe Dunăre, pe undeva prin sud-estul României. E iarnă, dar n-a nins sau plouat destul în ultima vreme și nivelul râului este scăzut. Remorcherul oprește, dezleagă barjele iar apoi le trage perechi-perechi peste o porțiune a râului unde apa este îndeosebi de mică.
Câteva barje încărcate cu minereu sau cărbune își așteaptă rândul ore în șir. Unele sunt trase la mal, unde rămân îndelung, păzite doar de vreo doi membri ai echipajului. Este o scenă care se repetă zilnic în sectorul românesc al Dunării inferioare și la care iau parte nave din țări diferite, Dunărea fiind una din principalele rute de transport ale Europei.
Pe 4 ianuarie, era în trecere un convoi de barje ucrainene. Iar ceea ce s-a întâmplat este obiectul unei anchete a poliției române. Proprietarul ucrainean al convoiului spune că una din barjele sale - UDP-1724 – rămasă în așteptarea remorcherului a fost jefuită de un grup de bărbați care s-au suit la bord fluturând din cuțite. Compania ucraineană de Transport Dunărean spune că atacatorii au furat bani, combustibil, alcool și țigări, amenințându-l pe căpitan că-l aruncă în apă. Nici un membru al echipajului n-a avut de suferit.
Plângerea companiei ucrainene că a fost victima unui „atac pirateresc” s-a soldat cu convocarea ambasadorului român la Kiev de către Ministerul ucrainean de externe.
Vorbind Europei Libere, purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Dikusarov a evitat să numească cele întâmplate drept un act de piraterie: „Confirmăm aceste evenimente produse la 4 ianuarie, a spus Dikusarov. Nu-i numim pe făptași pirați. Sunt criminali care atacă navele, inclusiv pe cele ucrainene. Mai întâi am cerut ambasadei noastre la București să contacteze autoritățile române pentru explicații. Ni s-au dat asigurări că are loc o anchetă. Așteptăm răspunsul”.
O purtătoare de cuvânt a ministerului român de externe, Doris Mircea a spus că plângerea companiei ucrainene a fost depusă oficial la ambasada de la Kiev pe 26 ianuarie și că a fost începută investigația: „Solicitarea respectivă a fost înaintată Ministerului administrației și internelor, instituția abilitată să investigheze astfel de sesizări”, a spus Mircea, adăugând că este pentru prima dată când s-a depus o plângere oficială despre un asemenea incident.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul român de interne spune că nu a înregistrat incidente asemănătoare până acum, în ciuda unor relatări în presa bulgărească și ucraineană despre presupuși pirați români care ar jefui navele de transport aflate în trecere.
Totuși, există sau nu pirați pe Dunăre? Nu dacă se au în vedere pirați înarmați până-n dinți de felul celor somalezi care sechestrează vase și iau ostateci, cerând despăgubiri de milioane de dolari.
Relatările de presă spun că echipajele barjelor deseori fură și vând chiar ele încărcătura transportată iar apoi dau vina pe pirați imaginari.
Un polițist implicat în investigarea presupusului atac asupra barjei ucrainene a declarat Europei Libere că ceea ce se petrece pe Dunăre este nu piraterie, ci mai degrabă contrabandă.
Pescarii săraci din satele românești de pe Dunăre urcă uneori la bordul barjelor în trecere pentru negoț cu tot felul de mărfuri.
Contrabanda cu metal uzat este cea mai răspândită. Localnicii cumpără metalul ieftin de la marinari și îl vând mai scump pe piața din România. Marinarii, la rândul lor, pun în buzunar banii făcuți din vânzarea metalului furat din propria încărcătură.
Aceste tranzacții sunt deseori udate cu votcă, țuică sau samagon cum îl numesc lipovenii care populează satele pescărești de pe Dunărea românească. Uneori, spiritele se aprind iar negoțul se încheie violent. Cel mai probabil, crede polițistul, este ceea ce s-a întâmplat la 4 ianuarie. Dacă a fost așa sau nu urmează a se stabili în urma anchetei.
