La Bucureşti un recent sondaj de opinie dat publicităţii despre intenţiile de vot ale electoratului, arată că partidele ultranaţionaliste ca şi cele populiste sunt poziţionate foarte bine, pe fundalul măsurilor de austeritate luate de guvernul de la Bucureşti şi pe fondul crizei datoriilor europene. O relatare de la Sabina Fati.
Peste 20 la suta dintre romani ar vota, daca duminica ar avea loc alegeri, pentru partide anti-sistem. Este vorba despre asa numitul Partid al Poporului, care este cotat cu circa14 procente si care se manifesta mai degraba ca o televiziune protestatara, fiindca toate mesajele si actiunile au loc la OTV si despre PRM, Partidul Romania Mare, o formatiune nationalist-extremista, care a ratat intrarea in parlament la alegerile din 2008. Este pentru prima data in ultimii zece ani cind populistii revin in forta, dupa ce la scrutinul prezidential din 2000, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor a intrat in turul al doilea.
Nu este intimplatoare aceasta suprapunere de siutatii, fiindca si atunci si acum, evaluarea are loc dupa o guvernare de dreapta in care au fost luate o serie de masuri nepopulare. Privatizarile si concedierile din perioada 1996-2000, ca si socurile austeritatii din ultimii doi ani i-au facut pe romani sa se intrebe daca intr-adevar clasa politica ii reprezinta si le vrea binele. Crizele economice favorizeaza pe de alta parte aparitia liderilor si formatiunilor populist-nationaliste, dupa cum demonstreaza istoria ultimilor o suta de ani. In cazul Romaniei este vorba potrivit ultimului sondaj IMAS despre aproape un sfert din electoratul activ. Alte cercetari au scos, insa, la iveala ca exista si un electorat pasiv, care nu vrea sa mearga la vot sau care este nemultumit de formatiunile traditionale. Grupul acestor indecisi este extrem de mare, peste 50 la suta din totalul alegatorilor romani si spre deosebire de anii trecuti, nu mai este doar un grup de oameni needucati si neinformati. Romanii nehotariti sint caracterizati potrivit unui Sondaj Soros prin ponderea importanta a veniturilor mari, dar si prin faptul ca acestia locuiesc in orasele importante si in capitala.
Uniunea Social Democrata, alianta opozitiei din Romania, formata din socialisti si liberali ar fi votata de 53 la suta din electorat daca ar avea loc alegeri la sfirsitul acestei saptamini, in vreme ce partidul de guvernamint, PDL ar stringe doar 15 la suta din optiunile romanilor. Structura votantilor pare sa se fi schimbat fundamental in ultima vreme astfel ca democrat-liberalii sint preferati mai degraba de persoane tinere, intre 18 si 34 de ani, dar si de cei neafectati de criza, preluind de fapt electoralul liberal. Potentialul partidului de guvernamint din Romania este deci limitat fiindca cercetarile sociologice arata ca doua-treimi dintre romani sint afectati de criza prin pierderea temporara sau definitiva a locului de munca sau prin diminuarea veniturilor.
Asadar alianta de stinga conduce in Romania, dar populistii si extremistii au la rindul lor potential de crestere, mai ales in contextul ineficientei partidelor clasice la care se adauga greva parlamentara anuntata de Opozitie si numarul mare al indecisilor, nemultumiti de clasa politica actuala.
