Despre Moldova la audierile din Cadrul Comisiei Helsinki a Congresului american

Ambasadorul moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu și-a exprimat optimismul că Parlamentul de la Chișinău va reuși să aleagă șeful statului luna aceasta, iar reforma constituțională va avea loc ulterior. Ambasadorul a făcut declarația la audieri pe tema Moldovei la Washington, în Comisiei pentru Securitate și Cooperare în Europa a Congresului american. Alexandru Eftode prezintă o sinteză a discuțiilor purtate de ambasador cu experți americani pe tema crizei politice moldovene, conflictului transnistrean și relației comerciale moldo-americane.

Ambasadorul Igor Munteanu a spus la audierile de marți în așa numita Comisie Helsinki că o nouă rundă de alegeri prezidențiale va fi organizată în Parlamentul de la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Ambasadorul Munteanu are așteptări optimiste că președintele va fi ales și că acest lucru va aduce stabilitatea necesară pentru sistemul politic și pentru atingerea obiectivelor de integrare europeană.

După spusele ambasadorului, experiența ultimilor ani a arătat că Moldova poate fi guvernată de o coaliție iar sistemul parlamentar poate funcționa. Însă el ar trebui consolidat prin îmbunătățirea Constituției potrivnice realităților politice și voinței electoratului, a mai spus Igor Munteanu, care crede că o nouă Constituție trebuie să apară în următorii doi ani.

Optimismul ambasadorului în legătură cu alegerea șefului statului nu este împărtășit de expertul Matthew Rojansky, director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundația americană Carnegie Endowment. Fără a pune neapărat la îndoială informațiile ambasadorului, Rojansky a spus că a auzit de nenumărate ori că alegerea șefului statului e ca și hotărâtă, ca mai apoi să eșueze. „Într-o situație atât de complexă cu o coaliție din trei partide plus comuniștii și independenții orice înțelegere poate eșua”, spune Rojansky.

El a avertizat Alianța pentru Integrarea Europeană că își va pierde legitimitatea dacă încearcă să schimbe regula jocului prin referendum constituțional, înainte ca impasul prezidențial să fie depășit. După părerea expertului american un asemenea pas ar pune capăt procesului de democratizare început în 2009. În loc de referendum, el recomandă alianței să aibă răbdare, să guverneze bine, iar dacă nu se găsește o soluție în parlament să accepte alegeri parlamentare anticipate. Dacă Alianța înregistrează succese, există o șansă să câștige într-o formulă sau alta destule mandate ca să aleagă șeful statului și să modifice Constituția ulterior, crede Rojanski.

Împotriva unui referendum de dragul rămânerii la putere s-a pronunțat și fostul ambasador american William Hill, care a condus în trecut misiunea OSCE în Moldova. Bun cunoscător al situației din regiunea transnistreană, William Hill a mai spus la dezbaterile din Comisia Helsinki că negocierile cu noul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk pentru rezolvarea crizei transnistrene se pot dovedi dificile.

William Hill a spus că Șevciuk face parte dintr-o generație de transnistreni care nu au cunoscut, ca adulți, viața într-o Moldovă unită. El poate fi mai rezonabil decât fostul lider, Igor Smirnov, în chestiuni practice ca restabilirea legăturii telefonice și circulației trenurilor sau eliminarea punctelor de control. Dar când i se va propune să accepte reintegrarea cu Moldova, Șevciuk se poate întreba la ce bun, din simplu motiv că nu pot ști la ce să se aștepte de la o asemenea conviețuire, a spus Hill.

În intervențiile sale, el a sprijinit asemenea celorlalți vorbitori apelurile către Congresul american de anulare a amendamentului Jackson-Vanik care restricționează comerțul între Statele Unite și Moldova. Amendamentul este ridicat temporar, an de an, dar participanții la audierile de marți din Comisia Helsinki spun că este nevoie să fie anulat definitiv.

Datând din 1974, amendamentul Jackson-Vanik a impus restricții comerciale în relația Statelor Unite cu țările fostului bloc comunist care limitau emigrația și alte drepturi ale omului.