Europa Liberă: Înţelegem că atunci când vorbim de proiecte de dezvoltare locală este vorba de nişte proiecte menite să schimbe cumva realităţile, uneori parcă medievale, din unele sate. Daţi-ne un exemplu-două ca să existe o înţelegere mai deplină a ceea ce se face cu sprijinul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrat.
Olesea Cruc: „Aveţi dreptate, o mare parte din
Astfel, în o parte din comunităţi, acestea se referă la iluminatul public, un alt tip de proiect se referă la îmbunătăţirea accesului la servicii de educaţie, îmbunătăţirea condiţiilor în cadrul grădiniţelor, în cadrul şcolilor. Chiar unele se referă şi la susţinerea activităţilor de transport a elevilor de la o şcoală care nu este în sat, este vorba de acele proiecte care au fost identificate ca fiind prioritare, deoarece ceea ce ne propunem în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, care este implementat cu asistenţa financiară a guvernului Suediei, de către Programului Naţionilor Unite pentru Dezvoltare şi a celor pentru Femei, în cazul dat este vorba de susţinerea a 70 de localităţi din întreaga ţară ca să-şi implementeze strategiile de dezvoltare locală într-o manieră bazată pe drepturile omului şi egalitatea de gen. Ştiu că pot să apară întrebări referitor la înseamnă aceasta.”
Europa Liberă: Am văzut, dnă Cruc, în nişte comunicate despre noi proiecte de dezvoltare locală învecinarea de cuvinte „abordare inovatoare”. Ce este sau ar trebui să fie atât de deosebit în aceste proiecte încât să justifice caracteristica de strategie sau abordare inovativă?
Olesea Cruc: „Este vorba de a pune drepturile omului, a grupurilor vulnerabile de la nivel local în priorităţile locale. De multe ori strategiile de dezvoltare locală se elaborează de către cei mai activi, de obicei în cadrul primăriei se formează un grup de lucru, sunt implicaţi directorul de şcoală, de grădiniţă, cîţiva consilieri şi împreună discută şi decid.
În cazul nostru am lucrat cu comunităţile şi cu grupurile vulnerabile, de multe ori cei mai vulnerabili, cum ar fi bătrânii, persoanele cu dizabilităţi, unele persoane de altă etnie decît cea majoritară în localitate, familiile cu mulţi copii, mamele singure, mai puţin poate au timp să se implice, deci este nevoie de un efort suplimentar ca să-i atragi în acest proces.
De multe ori se vede că priorităţile lor sunt uneori altele decît cele pe care le consideră autorităţile publice locale. Ei participă la atelierile de lucru, văd care sunt priorităţile, mai departe discută care ar fi proiectul, găsesc un numitor comun şi în final participă la implementarea propriu-zisă a proiecului.”
Europa Liberă: În general există un nivel destul de ridicat de ignoranţă în sensul că multă lume pur şi simplu nu ştie cum să scrie un proiect, cum să-şi justifice nişte acţiuni, cu să justifice nişte cheltuieli şi mai ales cum să ducă la bună sfârşit. Lucrul acesta cum este depăşit cînd e vorba de populaţia de la sate?
Olesea Cruc: „Eu aş spune că mai degrabă există un fel de pasivitate de a se implica dar şi poate necunoaşterea acelor elemente pe care le-aţi menţionat. De aceasta noi am lucrat împreună cu unele organizaţii neguvernamentale care activează la nivel naţional care au facilitat acest proces în fiecare din cele 70 de comunităţi. La fiecare etapă ei au instruit oamenii atunci cînd a fost necesar, le-au explicat anumite lucruri, i-au mobilizat, ca până la urmă să se implice.
Bineînţeles că la propunerea de proiect finală ei ajută localitatea să scrie, dar în acest proces localitatea învaţă şi atunci avem siguranţa că localităţile cu care lucrăm sunt mai pregătite să aplice la alte proiecte. Mai ales că lucrez în domeniu de mai mult timp şi am observat că sunt primari care sunt foarte activi, care cunosc să scrie proiecte mai bine decît mine şi Dvs, aplică la fonduri europene şi fac din localităţile lor adevărate sate europene. Alţii sunt pe cale să-i ajungă, mai ales că au fost alegeri locale, o parte din primari s-au schimbat, cei noi veniţi nu întotdeauna au instruirea în domeniu, toate abilităţile necesare şi iată programul nostru chiar recent a finalizat un program de instruire pentru noii primari, consilieri locali din toată ţara, anume ca să-i îndrume pe această cale.”
Europa Liberă: Aşa cum scrie în comunicat, sunt proiecte care prevăd deschiderea „unor centre de informare”. La ce să folosească aceste centre?
Olesea Cruc: „Într-adevăr, unele proiecte se referă la deschiderea unor centre de informare, în special pentru tinerii din localitate. Noi, la Chişinău credem că toţi au acces la internet, la nivel local nu e chiar aşa. Atunci ei au acces la computere, pot să se dezvolte, să petreacă timpul altfel decît cum au fost obişnuiţi, să scape de anumite vicii poate, să aplice la nişte programe de instruire, pentru că în cadrul acestor centre sunt diferiţi facilitatori, să discute chiar cu rudele de peste hotare, să petreacă timpul altfel.”
Europa Liberă: Mi-a mai atras atenţia în comunicatul cu privire la aceste proiecte este vorba şi de sere, pieţe agricole. Ce se are în vedere şi de ce a fost nevoie de program, de exemplu, ca să construieşti o seră?
Olesea Cruc: „Este vorba de nişte activităţi de antreprenoriat social şi astfel ele sunt deschise cu susţinerea unor organizaţii neguvernamentale locale, care activînd acolo împreună cu elevii din liceu, cu profitul pe care îl obţin îşi dezvoltă de nişte abilităţi, pot mai departe să-şi deschidă anumite afaceri, dar şi la moment utilizează acest profit pentru activităţi sociale, pentru cantina socială.
Cît priveşte piaţa, este vorba despre o localitate care este situată într-un mod în care poate să vîndă aceste produse şi nu ar trebuie să meargă la Chişinău sau în centrele raionale mari. La nivel local, una din problemele foarte importante este faptul că oamenii nu au locuri de muncă şi nu au niciun venit ca să-şi satisfacă necesităţile.”
Europa Liberă: 70 de localităţi pilot sunt susţinute de programul respectiv. Există sute de sate, cum e să nimereşti într-o listă de norocoşi pentru asemenea proiecte?
Olesea Cruc: „Programul, după cum spuneam, este implementat cu partenerul coordonatorul principal - Cancelaria de Stat. În parteneneriat cu ei au fost selectate 10 raioane şi din fiecare aceste raioane au fost selectate un anumit număr de 5-7 de sate. Criteriul care au stat la baza selectării a fost „indicele deprivării ariilor mici”, este un indicator care arată cît este de privată localitatea rurală. Respectiv, cele mai deprivare din multe puncte de vedere au fost selectate. Au fost şi nişte vizite în aceste localităţi pentru a ne convinge că sunt vulnerabile, astfel ca în final să rămână o listă completă a celor 60 de sate şi 10 oraşe în care lucrăm.”
