Linkuri accesibilitate

Marea greşeală a vinificatorilor din R. Moldova e că s-au bazat pe investitorii din Rusia


Vasile Bumacov: „Mai mult de o treime din întreprinderile vinicole din Moldova au capital rusesc.”



Europa Liberă: Cît ar putea Republica Moldova să exporte pe piaţa Uniunii Europene?

Vasile Bumacov:
„Cota este acum de 200 de mii de hectolitri. Noi dacă am putea să ajungem la ceea ce ne permite cota de trei ori mai mult ar fi un lucru foarte bun. Fiindcă piaţa europeană e o piaţă stabilă, cu reguli. Noi deja am învăţat ce înseamnă o piaţă fără reguli, care e foarte periculoasă.”

Europa Liberă: Se lucrează asupra calităţii producţiei vinicole? Vă întreb pentru că nu în zadar au fost impuse şi aceste embargouri din partea Federaţiei Ruse. Ulterior s-a constatat că, într-adevăr, s-a exportat şi producţie necalitativă.

Vasile Bumacov:
„Cazuri de export a producţiei necalitative sînt şi din Moldova, şi din toate ţările care produc vinuri. Nu este asta cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Să separăm calitatea de inofensivitate. Calitatea poate să fie mai joasă. Dacă vinul se cumpără cu cîţiva cenţi, nu poţi să pretinzi ca acest vin să fie ca acela care costă 10 euro. ”

Europa Liberă: Poate e mai bine să nu se producă vin de cîţiva cenţi şi să se producă vin de calitate, de 10 euro, şi atunci brand-ul şi imaginea Moldovei vor avea de cîştigat…

Vasile Bumacov:
„Noi acum avem un proiect finanţat de USAID şi al treilea an muncim la care ar trebui să fie conceptul promovării în pieţele-ţintă şi pe care tipuri de vin putem să ne axăm. Putem să spunem că azi ar fi bine ca noi să vindem vinuri de cea mai înaltă calitate. Nu cred că noi avem acolo mari şanse. Dar nu considerăm că este necesar să ne axăm pe vinuri care sînt în spectrul de jos al preţului. Noi trebuie să ne plasăm într-un spectru mediu, cu o calitate bună, fiindcă numai aşa poţi să intri într-o piaţă. Să pierzi o piaţă e simplu. Ca s-o cucereşti, trebuie să fii mai bun decît cei care au acolo acelaşi preţ”.

Europa Liberă: Totuşi, aproape 200 de întreprinderi care produc băuturi nu e prea mult pentru Moldova?

Vasile Bumacov: „Noi nu putem limita numărul de întreprinderi. Noi îi vom susţine şi îi vom încuraja, iar cei care vor reuşi, vor continua. Cei care nu vor reuşi, vor falimenta. Cine nu va învăţa lecţia bine şi nu se va promova nu are nici o şansă. Fără promovare, fără participare la expoziţii, fără parteneri din alte ţări de nădejde e foarte greu…

Eu încă o dată vreau să vă spun că calitatea poate să fie diferită în funcţie de preţ. De exemplu, Polonia şi Cehia acceptă foarte mult spumantul nostru Rose. În Polonia e vinul demisec, în Germania vor mai mult vinuri seci, în Rusia – toate felurile. De aceea, fiecare trebuie să-şi găsească locul în piaţă. O să vedem cum va reacţiona China, o să vedem care va fi dominanta pe piaţa chineză. Fiindcă noi vom veni cu brand-ul naţional, noi nu vom încerca să promovăm numele Moldovei cu de toate. Noi vom găsi ceea ce este mai specific în Republica Moldova care vine pe o piaţă cu ceva deosebit. ”

Europa Liberă: Apropo, Agenţia cînd urmează să-şi înceapă activitatea?

Vasile Bumacov:
„Trebuia pînă la Anul Nou să fie în şedinţă de Guvern, dar ştiţi că la noi procedurile de avizare întotdeauna se mişcă încet. Birocraţia la noi se consolidează uneori. Sperăm să fie în cel mai scurt timp, fiindcă deja şi în Germania am promis că această Agenţie va fi creată. Noi vrem să-i transmitem acestei Agenţii şi administrarea brand-ului naţional, şi tot ce e legat de promovare şi de politicile Ministerului. Pentru ca Ministerul să promoveze aceste politici, noi vom lucre împreună cu Agenţia. Agenţia înseamnă o parte dominantă a producătorilor. Aşa că noi le vom transfera mai multe funcţii lor ca ei să se mai autoadministreze . ”

Europa Liberă: Pe lista neagră a Rospotrebnadzor-ului mai figurează cîteva întreprinderi din Moldova. Ce soartă au ele?

Vasile Bumacov:
„Uneori problemele apar acolo nu doar din cauza calităţii dar şi din specificul colaborării. Uneori păcatele firmei de acolo mai sînt împărţite şi cu firma din Republica Moldova, dar oricum noi avem relaţii normale acum cu Rospotrebnadzor-ul, noi discutăm despre deschiderea terminalelor. Acolo sînt şi unele divergenţe interne, care uneori ne afectează. Evident, noi discutăm despre posibilitatea de a ne scoate procedura pentru Moldova care nu e una normal. Acum Federaţia Rusă a devenit membră a OMC. Sperăm ca şi acolo să se mai schimbe lucrurile”.

Europa Liberă: Cîte întreprinderi vinicole cu capital rusesc există în Moldova?

Vasile Bumacov:
„Mai mult de o treime din întreprinderile vinicole din Moldova au capital rusesc.”

Europa Liberă: E un avantaj sau un dezavantaj ăsta?

Vasile Bumacov:
„Iată, ceea ce noi am considerat tot timpul că e un avantaj… Da, cel mai avantajos investitor e producătorul local, agricultorul din Moldova, după aceasta urmează din alte ţări… Marea greşeală a vinificatorilor din Republica Moldova e că ei s-au bazat pe investitorii din Rusia crezînd că nu vor avea probleme în comerţul cu Federaţia Rusă. Ceea ce s-a întîmplat în 2006 a fost o pierdere de peste 200 milioane de dolari, iar o treime din aceste pierderi au fost ale investitorilor din Federaţia Rusă. Şi asta ne-a adus o mare defavoare. Ceea ce vinificatorii au crezut că e un avantaj s-a dovedit a fi un mare dezavantaj”.

Europa Liberă: Cît capital occidental există azi în vinificaţia moldavă?

Vasile Bumacov:
„Mă bucur că nu am această calitate de a tot căuta prin documente cine şi ce a făcut şi i-aş ruga pe moldoveni să nu numere banii cuiva, dar să se bucure atunci cînd se investeşte, să-i atragă pe cei care doresc să investească, să le creeze un climat favorabil. Rămînerea în urmă, rezultată din venirea dintr-un sistem închis, poate fi recuperată. Noi avem nevoie de transferul de tehnologii. Dacă vrem să avem acces la tehnologiile străine, trebuie să-i primim pe străini frumos, să nu-i întrebăm ce bani au prin buzunare. Noi uneori chiar cu întrebările îi speriem pe investitori”.
XS
SM
MD
LG