Printre știrile bune ale anului pentru Moldova a fost și că recolta agricolă a depășit așteptările, influențând pozitiv evoluția întregii economii. Valentina Ursu a stat de vorbă despre succesele fermierilor cu ministrul agriculturii, Vasile Bumacov.
Europa Liberă: Făcând totalurile pentru acest an, cum a fost pentru agricultură?
Vasile Bumacov: „A fost un an bun. Noi am recoltat mai multe cereale decât ne-am aşteptat, calitatea a fost mai bună, mai multă floarea soarelui, mai mulţi struguri, mai calitativi aceşti struguri. Sfecla de zahăr a fost puţin afectată, pierderile au fost mai multe decât noi le-am evaluat. Oricum, zahărul necesar îl avem, dar nu vom avea la export atât cât am planificat.”
Europa Liberă: De ce agricultorii rămân să fie cea mai pauperizată parte a societăţii?
Vasile Bumacov: „În agricultură se poate de făcut bani, dar să luăm în consideraţie faptul că noi am moştenit aceşti agricultori dintr-un sistem unde ei nu au primit educaţia necesară, cunoştinţele necesare şi este foarte greu să te descurci. Iar noi nu avem potenţialul necesar de consultanţă, de perfecţionare a oamenilor în acest domeniu ca ei să poată face o agricultură mai performantă.”
Europa Liberă: De ce se plâng permanent că statul nu se întoarce cu faţa la ei?
Vasile Bumacov: „Nu este ţară în care fermierii nu se plâng că ţara nu se întoarce cu faţa la ei. Pe de altă parte, ei au dreptate, fiindcă în mai multe ţări agricultura este subvenţionată, au acces la finanţe, au acces la piaţă mai mare şi mai bănoasă. În Moldova suntem obligaţi să accesăm pieţe internaţionale, pieţe străine unde este foarte greu de lucrat. Potenţialul nostru de penetrare, fiind o ţară cu o populaţie nu prea mare, evident că este complicat.”
Europa Liberă: Totuşi, eu văd această indignare, această nemulţumire a oamenilor care spun că Moldova fiind un stat agrar importă mărar, pătrunjel, roşii, castraveţi, totul importă de peste hotare.
Vasile Bumacov: „Dacă vorbim în cifre, noi anul acesta vom avea peste 900 de milioane de dolari export a producţiei agro-alimentare şi numai 500 şi ceva de milioane import. Deci, decalajul dintre import şi export în fiecare an creşte. Dacă noi am început în anul 2009 cu un export de 700 de milioane şi import 600 de milioane, anul trecut am avut 800 la 500. Această balanţă comercială este favorabilă. Mai mult exportăm, numai că noi avem problema şi consumătorului local. Orice am spune, dar în luna decembrie, ianuarie şi februarie noi importăm şi vom importa roşii, fiindcă economic nu este eficient şi rentabil să faci în Republica Moldova acest lucru, trebuie să-l înţelegem. Iată catastrofa este atunci când în luna iunie, iulie avem pe rafturi roşii din alte ţări - este o prostie. Aici noi ne concentrăm eforturile. Dar dacă consumatorul nostru ar fi obiectiv şi ar şti că marfa noastră moldovenească este mai calitativă şi mai sănătoasă, atunci ei ar susţine producătorul autohton. Acesta s-ar dezvolta şi cu timpul ar putea avea şi preţuri mai bune decât cele din import. Dar dacă cei care au marfă în exces şi o pot aduce în Republica Moldova la preţuri foarte mici şi noi ne aruncăm la aceste preţuri mici, neştiind ce mâncăm şi ce consumăm acolo, evident, asta este şi o problemă de mentalitate.”
Europa Liberă: Cum îi răspundeţi ţăranului când se plânge că nu are piaţă de desfacere?
Vasile Bumacov: „Aici este rolul statului, să creăm infrastructura vânzărilor, să dezvoltăm acea reţea.”
Europa Liberă: De doi ani vorbiţi despre crearea infrastructurii vânzărilor.
Vasile Bumacov: „Bine, dar se mişcă. Vom face proiecte pilot cu japonezii la nivel de sat. Satele mai mari unde se fac pieţe în drum, în colb se vând produse alimentare este un dezastru. Deci, primul proiect pilot anul viitor va fi făcut cu japonezii acolo. Primul proiect pilot la hotarele ţării va fi făcut cu asistenţa Cehiei şi României, la Sculeni. La hotarele noastre avem, de exemplu, cetăţenii din România care doresc produsele noastre şi noi nu putem să organizăm ca ei să aibă acces mai simplu acolo. Da, avem probleme cu piaţa agro-alimentară la Chişinău, suntem blocaţi de oameni care au interese. Este evident că un teren care are 34 de hectare, care 10 ani stă pârloagă şi noi nu îl putem valorifica… Am găsit deja promisiuni de susţinere internaţională.”
Europa Liberă: Cum dvs., guvernanţii, nu puteţi valorifica?
Vasile Bumacov: „Asta este modalitatea moldovenească de a face lobby şi este foarte complicat. Dacă o piaţă agricolă pentru ţărani, în care să le oferim noi şansa să stea faţă în faţă cu consumatorul şi nu cu intermediarul, poate fi blocată atât de dur şi atâta timp, şi nimeni nu se gândește la aceşti ţărani vă daţi seama ce se mai întâmplă pe la noi? Noi trebuie să facem piaţă de alternativă care, de fapt, va fi folositoare şi pentru aceşti comercianţi din centru.”
Europa Liberă: Penetrarea pieţei de alternativă pentru producţia moldovenească, mă refer la piaţa occidentală, nu neapărat în detrimentul pieţii din est, favorizează dezvoltarea agriculturii în Republica Moldova?
Vasile Bumacov: „Noi am rezolvat problema cu mierea, este în lista europeană. Noi depunem eforturi mari ca anul viitor să avem în această listă încă cîteva produse, în primul rând ouăle, carnea de pasăre, produsele din pescuit. Este important să avem cât mai multe produse. Doar noi nu avem probleme cu exportul de prune sau de nuci, sau de alte fructe şi legume, sau de cereale. Se exportă foarte bine în Europa. Noi avem nevoie de piaţă stabilă, de piaţă cu bani. Noi avem ce exporta. Important este domeniul de negocieri cu europenii şi mă bucur foarte mult că a fost lansat acest proces de negocieri în cadrul acordului de liber schimb, fiindcă ne mobilizează foarte mult.”
Europa Liberă: Ce înseamnă vă mobilizează?
Vasile Bumacov: „Pentru a lansa aceste negocieri a fost nevoie să facem strategia de siguranţă a alimentelor, să lansăm procedura de trasabilitate a produselor de origine animală şi de origine vegetală. Muncim mult la registrul animalelor, avem legislaţia de armonizare. Este un plan de acţiuni foarte complicat.”
Europa Liberă: Ce le promiteţi agricultorilor pentru anul 2012?
Vasile Bumacov: „Începem anul 2012 cu 400 de milioane în fondul de subvenţionare. Noi niciodată nu am avut aşa o sumă la început de an. Eu cel mai mult îmi doresc să muncim în aşa mod cu europenii, în cadrul aşa-numitului program „more for more”, adică mai mult pentru mai mult - vom face reforme dureroase mai multe, iar europenii ne vor ajuta cu fonduri mai multe şi susţinere mai multă. Dacă în următorul an guvernul nostru reuşeşte ca acele fonduri de tip SAPARD de care a beneficiat România, Bulgaria, alte ţări din Europa de Est şi din Balcani să fie accesibile pentru producătorii agricoli moldoveni, consider că deja mi-am făcut datoria. Dacă producătorii moldoveni vor avea acces la aceste fonduri eu vă spun că deja rolul ministerului va fi mult mai mic.”
