Anul 2011 a adus Moldovei printre altele un nou ministru al justiției, în persoana lui Oleg Efrim. În luna mai, juristul liberal-democrat l-a înlocuit pe Alexandru Tănase, care a renunțat la conducerea ministerului, devenind judecător la Curtea Constituțională. Valentina Ursu a căutat să afle cum vede Oleg Efrim bilanțul anului 2011 în resortul său.
Oleg Efrim: „Constatăm că problemele majore din domeniul justiţiei rămîn să persiste şi mă refer în primul rînd la responsabilitatea celor care adoptă hotărîri judecătoreşti. Sunt bucuros că Parlamentul a adoptat o Strategie de reformă în justiţie pentru următorii cinci ani. Reamintesc că este unul din puţinele documente foarte importante care a fost votat unanim şi de guvernare, şi de opoziţie. Avem un plan foarte clar pentru ce trebuie să facem în următori cinci ani în domeniu.”
Europa liberă: O reformă cu oamenii vechi poate avea succes?
Oleg Efrim: „Am zis şi am să insist în continuare că în sistemul judecătoresc avem foarte mulţi oameni oneşti, corecţi şi pe care putem să mizăm, atît pentru a fi sprijiniţi din interior pentru a face reforma, cît şi pentru a lucra în continuare în acest domeniu.”
Europa liberă: Dar tot atît de mulţi sunt şi cei care compromit.
Oleg Efrim: „În acelaşi timp avem şi oameni care compromit sistemul şi acesta este grupul nostru ţintă.”
Europa liberă: Pe buzele fiecărui cetăţean cuvîntul corupţie e la ordinea zilei.
Oleg Efrim: „Este adevărat, avem percepţia de corupţie quasi-totală, în mod special, în sistemul judecătoresc. Asta nu înseamnă că toţi judecătorii sunt corupţi. Asta este percepţia omului din afară, pentru că percepţia societăţii se creează din ceea ce se întîmplă, din ceea ce se mediatizează, nu neapărat că omul a fost în instanţă şi a avut de suferit de la corupţia din sistem. În acelaşi timp, nu putem să nu recunoaştem că există această problemă şi principalele acţiuni ale noastre vor fi îndreptate anume spre asigurarea integrităţii actorilor din sistemul de justiţie.”
Europa liberă: Faptul că se dă mită, există acte de corupţie, cine poartă vină, cine e responsabil?
Oleg Efrim: „Avem structuri speciale care trebuie să lupte cu corupţia. Şi aici se cer acţiuni ferme şi îndrăzneţe atît din partea CCCEC-ului, Procuraturii Generale, evident, Consiliul Superior al Magistraturii care este organul de autoadministrare din sistem, care nu trebuie să tolereze astfel de situaţii şi trebuie să reacţioneze prompt prin hotărîrile lor şi să excludă imediat aceşti oameni din sistem.”
Europa liberă: Uniunea Europeană va oferit asistenţă consistentă pentru promovarea acestei reforme şi, totuşi, ziceţi că banii nu sunt suficienţi.
Oleg Efrim: „Uniunea Europeană a asigurat un sprijin în valoare de 52 de milioane de euro. Costurile pe care le-am evaluat noi estimativ sunt de circa 124 de milioane de euro pentru aceşti 5 ani. Este uşor de a face reforme pe bani străini. Reforma nu se face pentru UE. Trebuie să le spunem mulţumesc pentru ajutorul care ni se oferă şi sprijinul în acest proces, dar reforma este a noastră, reforma este proprietatea cetăţenilor noştri şi de rezultatele pe care le dorim de la această reformă, iarăşi, urmează să beneficieze nu UE, dar cetăţenii noştri.”
Europa liberă: Dvs. sunteţi un ministru care are voinţă politică. În general, în întreg sistemul există această voinţă, din partea tuturor actorilor?
Oleg Efrim: „Evident că există rezistenţă în mod special din interiorul sistemului judecătoresc, or vrem să venim cu propuneri care nu sunt tocmai pe placul magistraţilor.”
Europa liberă: Ca de exemplu?
Oleg Efrim: „Mă refer aici la ridicarea imunităţii pentru acte de corupţie. Deci, tot ceea ce este îndreptat spre responsabilizare. Situaţia se complică în sistemul judecătoresc, or aici actorii au un statut deosebit, legat de necesitatea asigurării independenţei judecătorilor şi, într-un fel, anumite decizii pot fi blocate existînd un anumit drept de veto.”
Europa liberă: Această rezistenţă din interiorul sistemului, vă insuflă optimism să spuneţi că, totuşi, în pofida acestei rezistenţe reforma va avea succes?
Oleg Efrim: „Eu contez nu pe rezistenţa din sistem, eu contez pe acei oameni care din interior vor susţine reforma, pentru că am avut ocazia să asist la Congresul Judecătorilor şi am auzit foarte multe discursuri încurajatoare pentru mine ca şi ministru. Pentru că am auzit voci care nu mai vor să tolereze situaţia din sistemul judecătoresc din interior şi au fost pronunţate de judecători. Şi asta îmi dă speranţa că schimbările pe care le-a iniţiat guvernul vor fi sprijinite, poate nu masiv, de toţi judecătorii, dar vor fi acele grupuri de iniţiativă care din interior vor sprijini eforturile guvernului în vederea schimbărilor în justiţie.”
Europa liberă: Dar despre conlucrarea cu procuratura, cu alte structuri, ce ne puteţi spune?
Oleg Efrim: „Din punct de vedere instituţional, fiecare autoritate caută să aibă cea mai simplă cale de a-şi face meseria, ceea ce deseori vine în conflict cu interesele instituţionale ale altor autorităţi. Şi aici urmează să găsim acel echilibru, să punem mai presus de tot interesele cetăţeanului şi nu interesele instituţionale, fie că e vorba de Procuratura Generală, fie că e vorba de Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei sau alte autorităţi. Legile trebuie să fie echitabile şi, atunci, indiferent de eşti la guvernare sau eşti în afara guvernului, aceste legi urmează să funcţioneze.”
Europa liberă: Dar faptul că nu au fost depolitizate funcţiile cheie din sistem, vă joacă fiesta?
Oleg Efrim: „Sigur că este o situaţie foarte deocheată atunci cînd procurorul general se numeşte pe criterii politice.”
Europa liberă: Şi ministrul justiţiei a fost numit tot pe criterii politice.
Oleg Efrim: „Membrii guvernului sunt figuri politice, probabil aici e limita unde trebuie să se oprească politicul. Instituţiile, în special, cele care sunt autonome, vorbesc despre Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii şi, în general, toate instanţele de judecată ele trebuie să fie în afara politicului.”
Europa liberă: Ce aşteptări aveţi de la 2012, ce poate să se întîmple bun în sistemul judecătoresc?
Oleg Efrim: „În primul rînd, să contribuim esenţial la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a judecătorilor, atît la nivel de birouri şi echipamente de care au nevoie, cît şi în privinţa majorării salariilor şi toate astea să fie însoţite de o responsabilizare pentru lucrul pe care îl fac. Pentru că oamenii vor să aibă echitate, atunci cînd merg în justiţie.”
