Linkuri accesibilitate

„Am lansat un proces amplu, complicat, dar foarte important, de modernizare şi europenizare a R. Moldova”


Cu vice-ministrul Natalia Gherman despre șansele și perspectivele europene ale moldovenilor.



Europa Liberă: Doamna vice-ministru, pe parcursul a douăzeci de ani s-au ratat mai multe şanse de apropiere a Republicii Moldova de UE, dar iată că atunci cînd a devenit mai ambiţioasă guvernarea de la Chişinău nu e o situaţie tocmai mai bună în UE. Totuşi, insistaţi, bateţi la uşile cancelariilor occidentale să vi se deschidă. Această şansă de eurointegrare pe cît de aproape e?

Natalia Gherman:
„Cred că trebuie să continuăm acelaşi demers, destul de ambiţios, dar şi cu multă consistenţă în el, deoarece am lansat un proces amplu, complicat, dar foarte important, de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova, vreau să vă spun că indiferent de situaţia actuală în interiorul UE, cu tot ce înseamnă criza financiară şi criza zonei euro, noi trebuie să continuăm acest parcurs.

Avem încă foarte mult de făcut, avem de preluat standardele, normele acquis-ului comunitar, să armonizăm legislaţia noastră cu cea comunitară şi să începem să o transpunem în viaţă. Suntem abia la început de cale, însă probabil că o facem bine deoarece aceste eforturi sunt pe deplin recunoscute şi susţinute de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul nu oboseşte să spună că uşile rămân larg deschise pentru toate statele dornice să ajungă membre ale comunităţii europene, pe de altă parte lecţia de acasă a Moldovei contează foarte mult cum va fi făcută. Se zice că aţi făcut ceea ce era mai uşor, deşi înseamnă foarte mult, dar a rămas acum procesele mai greoaie, în acest caz standardele pe cre trebuie să le adoptăm să fie euroconforme, nu e chiar atît de uşor.

Natalia Gherman:
„Este absolut de corectă această afirmaţie, însă s-a mai întîmplat şi un alt lucru, tot atît de convingător în a doua jumătate a anului 2011. În plină criză financiară şi economică, Croaţia, un stat din Balcanii Occidentali şi-a finalizat munca de acasă la care v-aţi referit şi a semnat tratatul de aderare la UE. Acest exemplu este foarte convingător, acest exemplu inspiră încredere că dacă şi în cazul în care vom urma aceeaşi cale la momentul potrivit, cînd suntem gata, vom fi admişi şi noi în această familie europeană în cadrul acestei uniuni care în continuare rămâne cel mai atrăgător model de integrare pentru toată lumea.”

Europa Liberă: Ce înseamnă această lecţie de acasă pe care trebuie să o îndeplinească Moldova?

Trebuie să ne racordăm modul şi stilul nostru de viaţă în absolut toate domeniile la cel al UE.
Write your quote footer here...

Natalia Gherman: „Noi trebuie să ne racordăm modul şi stilul nostru de viaţă în absolut toate domeniile la cel al Uniunii Europene, aici mă refer în primul rînd la sistemul politic, ceea ce este poate mai uşor de transformat şi de racordat atunci cînd există un angajament politic exprimat de guvernare şi pe deplin susţinut de societate, de populaţie.

Mai sunt angajamente din domeniul justiţiei şi a afacerilor interne, aici vom avea de muncit un pic mai mult. Reforma în domeniul justiţiei se pare că este un domeniu cel mai complicat, aţi observat că s-a aprobat Strategia de Reformare a Sistemului Judiciar în Republica Moldova şi un plan de acţiuni destul de detaliat în realizarea acestor etape, nu se va întâmpla nici într-un an, nici în doi ani de zile, deoarece reformarea sistemului judiciar ţine şi de reprofilarea tuturor elementelor , structurilor, a tot ce face un sistem complex domeniul justiţiei în ţară, ţine şi de schimbarea mentalităţii.”

Europa Liberă: Aici tocmai vroiam să ajung. Nu o să vină Bruxelles-ul şi o să schimbe mentalitatea funcţionarului, cetăţeanului Republicii Moldova, nu o să-i impună responsabilitate, seriozitate, pentru că asta ar trebui să o facă chiar ţara.

Natalia Gherman:
„Fiecare dintre noi trebuie să conştientizeze acest lucru, atunci cînd vorbim cu lupta împotriva corupţiei, crimei organizate, atunci cînd ne reformăm toate structurile, toate instituţiile de stat, care ar trebui să vegheze interesele cetăţeanului şi atunci cînd cetăţeanul are nevoie de justiţie, trebuie să-i fie asigurat un acces liber şi trebuie să-i fie asigurată calitatea actului de justiţie, care este aşteptat de fiecare cetăţean.”

Europa Liberă: Nu vă este frică că ar trebui să treacă mulţi ani, chiar să se schimbe poate generaţii pentru a ajunge la ceea ce rîvinm?

Natalia Gherman:
„Sper să nu avem nevoie de schimbarea unei generaţii întregi. Bănuiesc că e nevoie de conştientizarea profundă în primul rînd a fiecărei persoane care activează în acest sistem în ceea ce priveşte necesităţile şi obiectivele dorite; cei care nu vor dori să se schimbe, nu vor da dovadă de suficientă motivaţie bănuiesc că ar trebui să-şi găsească un alt loc de serviciu şi să părăsească acest sistem, deoarece fiecare element străin, cel care nu corespunde exigenţilor, trebuie să fie vizibil şi sesizat de societate.

Înţeleg că nu toate domeniile sau elementele de reformă începută sunt vizibile deocamdată pentru cetăţenii noştri, însă vreau să vă asigur că fără de această etapă de pregătire, de restructurare, de instruire a personalului, de consolidare a capacităţii instituţionale a mai mai multor structuri de stat implicate, nu numai la nivel central, dar şi local, nu este posibilă această evoluţie pozitivă care sper foarte mult, se va solda, cu rezultate palpabile, simţite pentru noi toţi, şi pe plan de dezvoltare a economiei şi comerţului, şi pe plan de reformare a sistemului judiciar, şi pe plan de îmbunătăţire a infrastructurii în statul nostru.

Deoarece înainte de a vorbi despre reconstruirea drumurilor, podurilor, spitalurilor, grădiniţelor de copii, trebuie să aduci baza juridică în ordine, trebuie să consolidezi relaţia cu partanerii tăi strategici, şi aici am în vedere nu doar statele membre ale UE sau partenerii noştri globali dar şi instituţiile financiare internaţionale în urma cărora beneficiem de difeite credite şi granturi. Apropo, pentru 2012 volumul de asistenţă care va fi acordată de către UE Republicii Moldova va fi sporit considerabil, atît pe plan de susţinere directă a bugetului, cît şi asistenţă tehnică.”

Europa Liberă: La cît se va cifra?

Natalia Gherman:
„Noi avem un plan strategic de reformare a ţării care a fost aprobat în martie 2010, atunci cînd comunitatea europeană s-a angajat să susţină Republica Moldova în baza acestui document - „Rethink Moldova”, până în anul 2014. Deci urmează să beneficiem de aproape 2 miliarde de dolari; Uniunea Europeană din această sumă s-a angajat să ne ofere 550 de milioane, ceea ce este proporţional un volum extrem de mare de asistenţă, pe lângă ceea ce s-a promis şi se livrează consistent, UE a alocat suplimentar mai bine de 60 de milioane de euro pentru susţinerea reformării sectorului justiţiei din Republica Moldova, ceea ce este foarte important şi este bine-venit.”

Europa Liberă: Şansele liberalizării regimului de vize rămân cele pe care le-aţi promis cetăţenilor Republicii Moldova? Finele anului 2012?

Natalia Gherman:
„Cel puţin acesta rămâne obiectivul nostru intern, pe care ni l-am asumat şi îl implementăm cu bună credinţă. Nicio etapă de implementare a acestui plan de acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor nu a întârziat. Moldova a fost, dimpotrivă, cu un pas înainte şi mai multe elemente din faza a doua, faza de implementare a obiectivelor planului de acţiuni am început să le îndeplinim chiar pe parcursul anului curent: aici mă refer la eliberare în exclusivitate doar a paşapoartelor cu date biometrice, inzestrarea tuturor ambasadelor, consulatelor noastre cu acest echimapent care va permite eliberarea paşapoartelor cu datele biometrice pentru cetăţenii noştri peste hotarele ţării şi alte domenii unde avansăm considerabil, ştiind că oricum ar trebui să o facem în 2012 şi nu aşteptăm o trecere formală la cea de-a doua fază de implementare a planului de acţiuni.

Suntem asistaţi, există un şir de state membre ale UE, care recent au parcurs acelaşi proces de liberalizare a regimului de vize a propriilor cetăţeni. Preluăm cele mai bune practici, inclusv în ceea ce ţine de faza legislativă, faţa de implementare, instruim personalul nostru în aceste ţări, primim grupuri de experţi care evaluează nu numai stadiul, dar şi necesităţile pentru faza de implementare şi bineînţeles, lucrăm foarte activ cu Comisia Europeană.”

Europa Liberă: Compatibilitatea eurointegrării cu rămânerea în cadrul comunităţii statelor independente, CSI, mai nou, chiar opoziţia comunistă insistă pe o altă dimensiune, cea a integrării euro-asiatice. Ce poate să se întâmple?

Natalia Gherman:
„Deocadată vedem beneficii de cooperare, în primul rînd comercial-economică şi cu partenerii noştri tradiţionali în zona de est, aceasta nu înseamnă însă că aceste procese integraţioniste care se desfăşoară în spaţiul estic, ar trebui să ne cuprindă şi pe noi. Am declarat foarte clar că obiectivul nostru este crearea zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce ţine de stabilirea tarifelor vamale cu UE.

Deci, Uniunea euro-asiatică şi crearea zonei de liber schimb în cadrul CSI nu creează obstacole în calea negocierii zonei de comerţ liber cu UE, am declarat foarte clar că nu vom adera la Uniunea vamală care este deocamdată creată doar de trei ţări şi care încă urmează de văzut dacă va fi funcţională sau nu. La fel ca şi acest concept, această idee nouă, de Uniune euro-asiatică, care deocamdată nu există decît la nivel de idee, ar trebui cu toţii să vedem cum vor evolua lucrurile şi între timp ceea ce trebuie să facem e să ne modernizăm şi să continuăm dialogul nostru, care ia tot mai multă amploare, cu Uniunea Europeană.”
XS
SM
MD
LG