Linkuri accesibilitate

Rusia ironizează rolul României în scutul american antirachetă


Dmitri Rogozin
Dmitri Rogozin

România a luat în serios ironiile vicepremierului Dimitri Rogozin.



Noul vicepremier rus, Dmitri Rogozin responsabil cu achizițiile de armament a ironizat roul jucat de România în cadrul scutului american antirachetă în Europa. Fost ambasador al Rusiei la NATO, Rogozin a spus săptămâna aceasta la o întâlnire cu forțele aeriene ruse din enclava Kaliningrad că românii nu vor avea nici un control asupra interceptoarelor americane de rachetă care vor fi instalate la Deveselu. Amănunte, în relatarea corespondentei noastre la București, Sabina Fati:

Ministerul roman de Externe considera ca declaratiile vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, care a criticat decizia Bucureştiului de a găzdui elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei sint o „reactie fata de intrarea in vigoare, la 23 decembrie, a Acordului dintre Romania si SUA privind amplasarea sistemului de aparare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”.

„Afirmatiile domnului Rogozin sint eronate”, sustine diplomatia de la Bucuresti, iar Romania a luat in serios ironiile noului vicepremier rus, Dimitri Rogozin, care spunea pe un ton condescendent ca românii nu joaca nici un rol in arhitectura noului scut impotriva rachetelor balistice.

Ministerul Roman de Externe a tinut astfel sa explice toate afirmatiile zeflemitoare ale fostului diplomat rus, cunoscut la NATO pentru limbajul sau colorat si replicile corozive. De pilda, Dimitri Rogozin, vrind sa scoata in evidenta faptul ca americanii vor dicta ceea ce urmeaza sa se intimple la baza militara de la Deveselu, in sudul tarii, unde urmeaza sa fie instalat scutul antiracheta pina in 2015, spune ca nici macar „comandantul bazei, care va fi un român nu va avea dreptul sa treaca mai departe de hol”-ul constructiei.

„România - se arata intr-un comunicat primit de la Ministerului român de externe - este parte integranta si joaca un rol activ in procesul functionarii scutului antiracheta”. In plus, acordul romano-american privitor la scutul impotriva rachetelor balistice, intrat in vigoare pe 23 decembrie 2011, prevede la articolul VI „cooperarea româno-americana dedicata special acestui obiectiv”.

Ministerul român de externe a continuat polemica inceputa de proaspat numitul vicepremier al Federatiei Ruse, desi intentia oficialului de la Mosova este cea de a demonstra ca relatiile României cu Statele Unite in cooperarea militara ar fi mai degraba de vasalitate, decit de parteneriat. Dimitri Rogozin le-a transmis ofiterilor rusi ca Washingtonul i-a convins pe europeni ca au nevoie „de implicarea constanta a Statelor Unite in afacerile lor interne” si ca europenii au devenit in cele din urma „ostatecii si tintele unui eventual atac de razbunare”, fara ca macar sa aiba acces la tehnologiile americane.

Limbajul si mesajul vicepremierului rus fac parte din noul razboi rece inaugurat de Moscova in incercarea de a intra in competitie cu marile puteri euro-atlantice, iar, pe de alta, sînt parte a razboiului declaratiilor romano-ruse devenit o traditie a ultimilor ani. La Bucuresti acest razboi a fost intretinut de presedintele Traian Basescu, in vreme ce Rusia isi manifesta iarasi nervozitatea dupa deschiderea celei de-a doua baze americane pe teritoriul Romaniei, baza care ar urma sa gazduiasca tehnologie militara avansata.

Oficialii de la Moscova au cerut garantii scrise ca scutul american antiracheta din Romania nu va fi indreptat impotriva Rusiei, dar NATO și Washingtonul le-au propus rusilor aderarea la acest sistem sofisticat de aparare. Trativele au esuat deocamdata, fiindca Rusia ar vrea sa aiba acces la butonul rosu care declanseaza rachetele, in vreme ce liderii NATO nu accepta sa mearga atit de departe in colaborarea cu Moscova.
XS
SM
MD
LG