Trei zile din concediul medical al salariatului – cea de-a doua, a treia şi a patra - urmează să fie pe cheltuiala angajatorului. Plăţile pentru restul zilelor de incapacitate de muncă, cauzate de boli obişnuite sau alte accidente decât la serviciu, vor fi de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de guvern. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova se opune şi consideră că viitoarea lege va avea mai degrabă efecte proaste. Vom discuta în această dimineaţă cu unui dintre vicepreşedinţii acestei Confederaţii, Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business (AMB) din Moldova.
Europa Liberă: Aşadar, un proiect de lege aprobat de guvern, proiect care obligă angajatorul să suporte suplimentar plăţile pentru două zile de incapacitate de muncă a salariatului. Până acum patronul achita angajatului doar o zi, a doua, din concediul medical. O ştire spectaculoasă ar fi fost dacă Patronatul, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova ar fi salutat cu urale acest proiect de lege. Aşa, însă, Patronatul este împotrivă şi haideţi să vedem de ce?
Eugen Roşcovanu: „Este vorba de faptul că s-a negociat acest proiect de hotărâre de guvern privind indemnizaţiile privind
Este o contribuţie destul de solidă şi printr-o gestionare, printr-un management mai adecvat din partea Casei Naţionale de Asigurări Sociale s-ar putea de lipsit de acest impozit suplimentar. Nemaivorbind de faptul că noi ştim că mai mulţi ani în urmă la această Casă Naţională de Asigurări Sociale s-au găsit în cont 150 de milioane de lei care nu se ştia de unde s-au luat şi a cui destinaţie era. Adică, vreau să spun că consiliul de conducere al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Republica Moldova, care întruneşte peste 28 de organizaţii patronale este îndreptăţită să ceară o atitudine mai loială faţă de mediul de afaceri din Republica Moldova care şi aşa este într-o situaţie nefavorabilă din motiv că la anul viitor se reintroduce impozitul pe venit, s-au mărit amenzile şi din cauza la aceasta este o problemă de a plăti.
Fiindcă nu poate fi pusă pe spatele patronilor o impozitare mai mare şi mai mare. Ba mai mult, există şi propuneri raţionale. Din aceste impozite, contribuţii sociale s-ar putea de lăsat în cadrul întreprinderilor 2 sau 3 procente din aceste contribuţii pentru ca patronii înşişi să poată gestiona, să plătească buletinele de boală, să plătească nişte foi de odihnă, şi în felul acesta s-ar forma nişte relaţii normale şi între sindicate şi patronat, şi între guvern şi patronat.”
Europa Liberă: Dar, domnule Roşcovan, ar exista riscul ca efectul unei astfel de măsuri să fie refuzul patronilor de a le permite angajaţilor să meargă în concedii de boală?
Eugen Roşcovanu: „Noi nu putem să vorbim despre nişte relaţii inumane între patroni şi angajaţi, pentru că există o interdependenţă: şi patronul are nevoie de angajat, şi angajatul are nevoie să lucreze undeva şi să primească salariu. Dar eu vreau să vă spun că la consiliul de conducere al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, care de altfel este şi membră a Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Federaţiei Internaţionale a Patronilor s-a discutat foarte serios despre posibilitatea unui lock-out. Adică dacă sindicatele au dreptul la grevă, atunci şi patronatele au dreptul la lock-aut. Adică este o acţiune a patronilor, când patronii închid pentru o vreme întreprinderea şi nu permit angajaţilor să muncească.”
Europa Liberă: Ar putea apela patronii la o astfel de acţiune?
Eugen Roşcovanu: „S-a discutat despre asta şi s-au discutat multe alte modalităţi de protest ale patronatelor care sunt legiferate în toată lumea civilizată şi noi nu excludem o atare atitudine atâta timp cât consiliul naţional pentru negocieri colective nu se va întruni din nou pentru anularea acestui proiect de hotărâre de guvern şi pentru negocierea unor relaţii, pentru că de acea şi există comisia tripartită guvern-sindicat-patronat, unde se discută şi conflictele de muncă, şi proiectele de hotărâri de guvern, şi proiectele de legi pentru ca să se găsească o medie dintre aceste părţi uneori antagoniste.
Europa Liberă: Dar logica guvernului a fost că schimbarea modului de plată a îndemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă va duce la majorarea responsabilităţii angajatorilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor şi reducerea cheltuielilor pentru plata acestor îndemnizaţii. Credeţi că logica aceasta îşi găseşte locul în situaţia care s-a creat ?
Eugen Roşcovanu: „Este o logică nocivă a guvernării şi din cauza aceasta noi avem şi un mediu de afaceri nefavorabil, o dezvoltare fastuoasă a corupţiei, lipsa reformelor şi proliferarea economiei tenebre. Noi ştim şi în declaraţia noastră se spune clar că astfel de măsuri care au şi un aspect coercitiv doar împing agenţii economici în economia tenebră.”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte guvernul susţine că populaţia pare să se reducă, iar cheltuielile la plata îndemnizaţiilor pentru concediile medicale cresc văzând cvu ochii – s-au dublat practic din 2006 (cu 231 mil) până în 2010 (cu 598 mil). Şi este foarte greu să se creadă că lumea se îmbolnăveşte sau suferă accidente de două ori mai mult decât acum patru-cinci ani. Cum poate fi altfel combătut acest fenoment al îmbolnăviţilor falşi?
Eugen Roşcovanu: „Desigur că există acest fenomen social, dar nu trebuie să uităm că şi populaţia îmbătrâneşte şi condiţiile de muncă tari sunt precare în ţara noastră. Pe de altă parte această problemă ar trebui să şi-o atribuie şi CNAS, şi medicina din Republica Moldova, pentru că acestea sunt probleme care pot fi soluţionate.
Dacă s-ar delega o parte din contribuţiile sociale patronilor, atunci şi aceste măsuri ar putea fi mai evidente în ceea ce priveşte contracararea falşilor bolnavi. Vedeţi cum, într-o societate civilizată trebuie să existe şi delegări de funcţii între patronate şi sindicate, şi în acelaşi timp o colaborare mai activă pentru scoaterea unui fenomen negativ din societate.
Atâta timp cât guvernarea închide ochii asupra fenomenelor de corupţie şi asupra problemelor sociale şi încearcă, permanent, să pună pe umerii patronilor toate problemele economice şi sociale, atâta timp vor exista şi aceste fenomene sociale, care nu duc nici la o dezvoltare normală a economiei, dar nici la o conştientizare din partea populaţiei a necesităţii de a munci mai mult, mai productiv şi mai eficient.”
Europa Liberă: Studiile efectuale la nivel internaţional arată că ponderea concediilor medicale acordate ilegal este de 15-30%. La cât credeţi că se ridică acest procent în Republica Moldova? S-au făcut cumva studii sau s-a discutat mai mult pe baza practicii?
Eugen Roşcovanu: „Evident că în condiţiile Republicii Moldova îngrijorează mai mult intenţia autorităţilor de a impozita sau de a efectua controale, a amenda şi, inclusiv, de a face declaraţii care uneori sunt neîntemeiate. Fără îndoială că fenomenul există, dar care este gradul lui în Republica Moldova încă nu s-a declarat, deşi Ministerul Sănătăţii putea demult să facă nişte studii sau măcar o analiză şi să-l declare.
Eu nu mai vorbesc despre faptul că patronii plătesc şi contribuţii pentru asigurarea medicală care de asemenea nu sunt folosite raţional şi care de asemenea se cere din partea guvernării de a fi mărite. Ţinându-se cont de faptul că se eliberează uneori buletinele de boală „de ochi frumoşi”.
Eu nu vreau să pun accentul pe alte fenomene cu caracter negativ care şi permit unor cetăţeni mai puţin conştienţi să se folosească de acest drept. Deci, în cazul acesta problema poate fi soluţionată numai în format trilateral, adică prin colaborarea sindicatelor, a patronatelor şi a guvernării. Şi în acelaşi timp desigur că ar trebui să se schimbe această atitudine a guvernării, prin împovărarea patronatelor fără nici un discernământ şi prin impunerea unor obligaţiuni care nu ţin de natura patronatelor, care trebuie să aibă grijă de o productivitate mai înaltă, de o eficienţă a afacerilor şi de o plată mai înaltă a impozitelor, care de altfel parvine numai atunci când gradul de impozitare este la nivelul posibilităţilor patronatelor, la nivelul posibilităţilor angajatorilor.
Atâta timp cât la noi se va prolifera corupţia şi lipsa reformelor, atâta timp vor exista astfel de conflicte şi comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective are anume acest rol: de a ţine cont de declaraţia patronatelor, în cazul nostru stoparea proiectului dat, şi de a încerca să soluţioneze problemele pe cale amiabilă, dar nu a duce la încordarea mediului de afaceri, când ei sunt nevoiţi să iasă în stradă să-şi ceară drepturile, să discute posibilitatea loc-out-ului. Nu este un lucru normal şi atâta timp cât va fi o astfel de situaţie, atâta timp noi vom spune: da, bugetul este în deficit, nu se plătesc impozitele, nu sunt resurse. Aceste resurse, chiar dacă şi sunt, ele trebuie stimulate.”
Europa Liberă: Dle. Roşcovan, până la lock-out, totuşi, unde vă aflaţi acum în privinţa discuţiilor cu Guvernul pentru o eventuală stopare a proiectului? Sunteţi doar la faza de acere negocieri, da?
Eugen Roşcovanu: „Da. În declaraţia consiliului de conducere al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor este punctul 2 unde se scrie clar: iniţierea în mod urgent a unei întâlniri a factorilor de decizie cu reprezentanţii consiliul de conducere al CNPM. Deci, noi nu am ars, cum s-ar zice, corăbiile, şi nici podurile, şi considerăm că comisia naţională de negocieri colective este anume organismul oficial şi neoficial pentru a soluţiona probleme care apar, fie că în urma unor proiecte de decizii de guvern, fie că în urma unor intenţii a executivului, sau a sindicatelor, de a agrava sau de a bloca mediul de afaceri, pentru ca să fie o situaţie când să lucreze normal şi angajatorii, şi să fie remuneraţi respectiv angajaţii.
Europa Liberă: Dle. Roşcovanu, vă mulţumim.
