Clasamentul anual realizat de organizaţia Transparency International arată că Republica Moldova se menţine printre cele mai corupte ţări ale Europei, alături de Rusia, Belarus sau Ucraina. În pofida iniţiativelor lansate de guvern şi a retoricii anti-corupţie, Republica Moldova nu a avansat în eforturile de prevenire şi combatere a acestui flagel, este concluzia la care au ajuns mai mulţi experţi în cadrul Conferinţei Naţionale „Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei”. De ce, ne spune Diana Răileanu:
De la începutul acestui an a fost adoptată Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2011-2015, iar acum este dezbătut public proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. În pofida promisiunilor guvernului, Moldova stagnează în lupta împotriva acestui flagel, sugerează un recent clasament realizat de organizaţia Transparency Internaţional. O explicaţie ar fi instabilitatea politică, spune directorul CCCEC, Viorel Chetraru:
„Cu siguranţă, ceea ce s-a făcut la nivelul combaterii corupţiei nu este la nivelul aşteptărilor. Trebuie să avem în vedere şi perioada prin care trecem, perioadă de scrutine electorale interminabile, care nicidecum nu pot să aducă beneficii la progresele înregistrate de ţară nu numai la nivelul anti-corupţie, dar în genere în progresul social-economic. Noi am trecut prin atacuri raider în acest an, am trecut prin discuţii publice fără precedent la compartimentul manifestărilor corupţionale şi nu putem spune că aceste discuţii şi aceste manifestări pot aduce beneficii la modul de cum cetăţeanul percepe corupţia.”
Clasamentul despre percepţia corupţiei în lume arată că Moldova se numără printre ţările unde fenomenul este foarte răspîndit. În opinia directoarei Transparency International, Lilia Carasciuc, din cauza legislaţiei imperfecte, a erorilor sistemului judiciar şi a lipsei de voinţă politică pentru a combate corupţia, Republica Moldova rămâne a fi una dintre cele mai corupte ţări în Europa:
Lilia Carasciuc: „Acest an a fost pierdut în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Sunt multe lucruri care sună foarte frumos, sunt foarte declarative, dar noi ne aşteptăm să fie lucruri foarte concrete, ce ţin de declararea veniturilor şi proprietăţii funcţionarilor publici, ce ţin de conflictele de interese, ţin de sistemul de petiţionare, de transparenţa în achiziţiile publice.”
Europa Liberă: Cînd vorbim despre combaterea corupţiei, de ce este nevoie, în primul rînd? De voinţă, de surse financiare, etc...
Lilia Carasciuc: „Numai nu de surse financiare cînd este vorba de combaterea corupţiei. Aş spune că în primul rînd este nevoie de voinţă, voinţă de a face ceva şi în al doilea rînd este vorba de modificarea cadrului legal în aşa mod ca această combatere să fie eficientă.”
De câţiva ani, Centrul Anti-Corupţie şi Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera între Republica Moldova şi Ucraina instruiesc tineri din ambele state despre măsurile de prevenire a corupţiei. L-am întrebat pe Artiom Guşan, student la Facultatea de Drept, cum înţelege el lupta împotriva corupţiei:
„Fenomenul, în general, nu poate fi stârpit, el poate fi doar diminuat. De exemplu, Singapore sau Danemarca, ţări care au cel mai înalt indice anti-corupţie, sunt ţări bine-dezvoltate, persoanele cu funcţii de răspundere care sunt subiecţi în cadrul infracţiunilor de corupţie au salarii foarte mari şi pedepse foarte drastice în cazul în care comit aceste infracţiuni. În cazul nostrum nu putem să ne permitem o astfel de abordare deoarece avem un buget redus, suntem o ţară în curs de dezvoltare şi mai avem de învăţat, deoarece avem doar 20 de ani de independenţă.”
Potrivit Barometrului global al corupţiei pentru anul 2010, cele mai corupte domenii în Republica Moldova sunt poliţia, instanţele judecătoreşti, politicienii şi funcţionarii publici.
