11 decembrie 2001
Ora Moldovei.
Reacții la Chișinău după alegerile de la Tiraspol.
Ministrul de externe al autoproclamatei republici moldovenești nistrene, Valeriu Lițcai, a plecat astăzi la Moscova, unde va avea o serie de întâlniri, menite să pregătească reluarea procesul de negocieri pe tema diferendului transnistrean. Potrivit lui Lițcai, partea transnistreană, inclusiv președintele Igor Smirnov, este gata să revină la masa tratativelor. Luni deputații ruși și ucraineni, care au monitorizat alegerile din 9 decembrie, soldate cu realegerea lui Smirnov în funcția de președinte, au făcut o serie de declarații, care au provocat reacții din partea Chișinăului. Detalii de la Lina Grîu.
Participarea deputaților ruși și ai celor ucraineni în calitate de observatori internaționali în calitate de observatori la așa-zisele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum și declarațiile făcute de către aceștia la Tiraspol au trezit nemulțumirea deputaților și oficialilor de la Chișinău.
În pofida apelului Ministerului de Externe de la Chișinău, care a solicitat tuturor statelor să se abțină de la a trimite observatori la alegerile neconstituționale din regiunea transnistreană, 10 deputați ucraineni și patru deputați ruși s-au înregistrat duminică la comisia electorală de la Tiraspol în calitate de observatori internaționali.
În cadrul unei conferințe de presă, susținute ieri la Tiraspol, președintele Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu concetățenii, Gheorghe Tihonov, a declarat că deputații ruși au fost delegați oficial la alegerile din regiunea secesionistă printr-o decizie a consiliului Dumei de stat. În același timp ambasada rusă la Chișinău susține că Duma nu a delegat observatori în Transnistria.
Deputatul în Rada supremă de la Kiev, Elena Mazur, a declarat că prezența unui grup numeros de legislatori ucraineni la alegerile din stânga Nistrului poate fi calificată ,,drept o recunoaștere a Transnistriei”. Mazur s-a pronunțat pentru deschiderea unui consulat al Ucrainei la Tiraspol, sarcină pe care a numit-o drept program minim pentru formațiunea Zubr.
În calitate de program maxim, deputații ucraineni își propun ca ,,în componența următorului soviet suprem al Ucrainei să fie aleși și reprezentanți ai Transnistriei.” În susținerea acestor deziderate s-a pronunțat și reprezentantul formațiunii Ruh, Micola Cucinschi, care a adăugat că Ucraina trebuie să insiste asupra recunoașterii statalității Transnistriei.
Reacționând la aceste declarații, ministrul adjunct de Externe, Ion Stăvilă, a menționat că Ministerul moldovean de Externe consideră regretabilă participarea deputaților ruși și a celor ucraineni în calitate de observatori la așa-zisele alegeri. În opinia lui Ion Stăvilă această participare: ,,…confirmă încă o dată în plus că există două poziții în aceste țări vi-a-vis de problema transnistreană. Este o poziție oficială, pe care o exprimă și o prezintă reprezentanții puterii executive din Rusia și Ucraina, în conformitate cu care Republica Moldova este recunoscută ca un stat suveran. Și poziția unor reprezentanți ai Dumei de stat și ai Radei ucrainene, care își manifestă simpatia și solidaritatea cu liderii separatiști de la Tiraspol. Eu consider că acești reprezentanți trebuie să fie considerați mai degrabă ca niște persoane particulare. Deci, acești deputați au fost prezenți acolo în pofida deciziilor adoptate de conducerea organelor legislative din Federația Rusă și Ucraina.”
O poziție similară a expus și vicepreședintele comunist al Parlamentului, Vadim Mișin: ,,Declarațiile făcute de oarecare deputați ai Radei supreme și ai Dumei de Stat sunt afirmații ale unor persoane private și constituie opinia personală a acestora. Nici Duma, nici Rada supremă nu a delegat oficial observatori la așa-zisele alegeri din Transnistria.”
Președintele grupului parlamentar al Partidului Popular Creștin-Democrat, Iurie Roșca: ,,Prezența observatorilor din partea acestor două state nu mai surprinde pe nimeni, deoarece se știe că anume acestea au interes deosebit pentru zona transnistreană și își revendică controlul total aici. Și de aceea contează prea puțin justificările făcute ulterior sau afirmațiile venite dinspre Ucraina, care accentuează nevoia preluării sub controlul acestui stat a zonei transnistrene a Republicii Moldova. Greșeala fatală s-a făcut atunci când s-a ales incorect pentru funcția de garant anume Federația Rusă și Ucraina concomitent. Când trebuia să se opteze pentru o țară sau pentru niște țări, care într-adevăr ar fi putut negocia echidistant, neutru și corect reglementarea acestui conflict.”
Potrivit deputatului grupului parlamentar Alianța ,,Braghiș”, Mihai Petrache, declarațiile deputaților ruși și ucraineni încalcă dreptul internațional și constituie o ingerință în drepturile interne ale statului moldovean.
Mihai Petrache: ,,Participarea masivă, în pofida demersurilor care au fost făcute de către conducerea Republicii Moldova către conducerea Rusiei și a Ucrainei denotă faptul că în aceste state mari, care au rolul de mediatori și de garant în reglementarea conflictului transnistrean, denotă faptul existenței în aceste state a unor forțe politice solide, care promovează o altă politică decât cea declarată oficial vis-a-vis de diferendul transnistrean. Declarațiile pe care le-au făcut așa-numiții observatori nu este altceva decât o ignorare flagrantă, deschisă a dreptului internațional, este un amestec direct în treburile interne ale Republicii Moldova.
Se vehiculează ideea că uite, chipurile, ăștia sunt niște deputați, reprezintă diferite forțe politice, Parlamentul în general e un organ așa haotic, chipurile asta nu reprezintă poziția oficială a unui sau altui stat și așa mai departe. Eu cred că noi trebuie să ne debarasăm de aceste iluzii, fiindcă asta poate să se întâmple o dată sau de două ori. Dar dacă acest lucru se face în permanență, sistematic și șefii statelor respective, sau ministerele respective nu dezavuează asemenea afirmații, cred că ceva nu este curat. Este foarte greu de vorbit de niște excepții.”
Potrivit lui Petrache, intenția deputaților ucraineni de a acorda Transnistriei locuri în Legislativul de la Kiev poate fi interpretată drept pretenții teritoriale față de Republica Moldova.
Mihai Petrache: ,,Declarațiile unui deputat, doamna Mazur îmi pare că, ea este ofensatoare. Și da, poate fi calificată ca o pretenție teritorială față de teritoriul legal, constituțional al republicii Moldova, dat fiind că ea reiesă din faptul că viitoarea Radă supremă a Ucrainei trebuie să fie reprezentanții de pe malul stâng al Nistrului.”
Din Chișinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.
*
Poziția oficială a conducerii Ucrainei în privința Transnistriei a rămas neschimbată. Potrivit corespondentului al agenției de știri ruse ITAR-TASS la Kiev, președintele Leonid Kuchma a declarat că Ucraina consideră în continuare că Transnistria este parte a Moldovei. Potrivit lui, nu este vina Ucrainei că procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol bate pasul pe loc. În primul rând Moldova însăși trebuie să abordeze această problemă luând în considerare opiniile oamenilor, care locuiesc în această regiune.
Chestiunea transnistreană a fost abordată și în cadrul unei convorbiri telefonice purtate ieri seara de președinții Republicii Moldova și federației Ruse, Vladimir Voronin și Vladimir Putin. Într-un scurt comunicat al Serviciului de presă al Președinției, se spune că președinții au discutat situația din Transnistria ca urmare a alegerilor din 9 decembrie, ca și perspectiva continuării evacuării munițiilor rusești din regiune.
