Luni
M-am trezit cu gîndul la casa părintească. Călătoria la țară din acest weekend m-a afectat mult. Mergem, de obicei, împreună cu familia fratelui să ne vizităm părinții la sărbătoarea Arhangelului Mihail care este și hramul bisericii din sat. Mama si tata au ramas triști petrecîndu-ne cu ochii în lacrimi. În ultimul timp apreciez mult fiecare clipă petrecută împreună cu părinții, poate din cauza că ei sunt deja în etate și simt că au tot mai mult nevoie de ajutorul nostru, sau poate din cauza că mergem acasă tot mai rar și mai rar fiind tot timpul ocupați la serviciu… Zic că suntem ocupați la serviciu și mă întreb dacă nu încerc, de fapt, să găsesc o scuză. Mă gîndesc totodată la cele două fiice care sunt atît de departe, tocmai peste Ocean, si ce n-aș da acuma să le văd… Am început a-mi înțelege mai bine părinții numai atunci cînd mi-au plecat copiii de-acasă.
Nu am primele ore, reușesc să planific mai multe activități pentru decada limbii engleze care începe la liceu, mai verific lucrările elevilor, etc.
La sfîrșitul orelor mă așteaptă o surpriză plăcută. Cîteva colege își sărbătoresc zilele de naștere. Noi, pedagogii, nu putem să ne detașăm ușor de grijile de la serviciu … În ultimul timp deseori zic că mi-aș dori un serviciu care mi-ar permite să merg acasă și să uit că îl am. Soțul e și el profesor la acelaș liceu. Evident că acasă tot despre școală discutăm. Părinții mei, și ei foști profesori, tot despre școală mă întreabă cînd vorbim la telefon.
Seara discut cu fiicele prin Skype, nu uit să le întreb cum este la serviciu, adică la școală sau universitate, sunt și ele profesoare, în Statele Unite.
Marți
O zi plină. Ore, asistențe la orele colegilor, discuții cu părinții și elevii. Mai am o întâlnire cu colegi autori de manual de limba engleză pentru nivelul liceal, la moment lucrăm la revizuirea celui pentru clasa a X-a. Seara particip la o ședință a organizației americane IREX, organizatia în cadrul căreia mi-am făcut studiile de masterat în SUA. O condiție a programului la care am participat e ca la întoarcere în țară absolvenții, prin intermediul diferitor proiecte, să contribuie la dezvoltarea democratică a țării noastre. Facem voluntariat. Pe parcursul a doi ani de cind m-am întors din SUA, am organizat activități. De data aceasta un grup de absolvenți ai programului UGRAD, studenți la Universitățile din Moldova, organizează lecții de limba engleză pentru funcționarii Guvernului și Cancelariei de Stat.
Mă bucur că avem în țară tineri entuziasmați care înfăptuiesc lucruri frumoase. Acum câteva zile o elevă din clasa a 10-a m-a rugat să-i scriu o recomandare, încearcă să obțină burse pentru studii peste hotare. Mi-a povestit cu lux de amănunte despre voluntariatul pe care îl face săptămînal la un orfelinat. E bine că acest concept de voluntariat își face drum tot mai mult în societatea noastră.
Miercuri
De bună dimineață îmi telefonează cineva de la una din universitățile din capitală. E un ecou la prezentarea pe care am susținut-o pentru profesorii universitari în cadrul Săptămînii Internaționale a Studenților. Prezentarea a fost apreciată și sunt rugată să realizez un seminar și pentru alți profesorii de la universitate. E bine că am reușit să trezesc interesul profesorilor universitari, iar tema este „Relațiile profesor-elev și motivarea studenților pentru a învăța”. Cu părere de rău, atitudinea profesorilor față de elevi și studenți nu este întotdeauna binevoitoare, deoarece unii pedagogi rămîn la mentalitatea din vremurile sovietice. Dar multă lume simte nevoia de a schimba lucrurile in bine. Mai există și prăpastia dintre înțelegere și acțiune. Ar trebui ca toată lumea să înțeleagă că schimbarea începe de la fiecare dintre noi.
Joi
E Ziua Recunoștinței în Statele Unite. E o zi în care americanii spun mulțumesc pentru ceea ce le-a dat bunul Dumnezeu și organizează activități de caritate. O sărbătoare frumoasă. Trimit și primesc felicitări de la prietenii din America. Ziua e iarăși plină, am ore la clasele de liceu, asist la o ora demonstrativă a unei colege, organizez o activitate în cadrul decadei limbii engleze. La ore încerc să obișnuiesc elevii claselor de liceu să nu plagieze. În școlile din Moldova plagierea și copierea sunt lucruri înrădăcinate adînc, o altă rămășiță a perioadei sovietice.
Am rugat elevii să scrie
Seara soțul mă întîlnește cu o cină gustoasă, ii place să gătească. Mă joc cu motanul Bruno, un persian mare și frumos, e jucăria familiei la moment. Toarce… Aduce atîta calm și liniște sufletească.
La televizor se transmie despre Ziua Recunoștinței în SUA. Simt o nostalgie pentru cultura americană, doi ani trăiți in SUA se fac simțiți. Vorbesc prin Skype cu Dan, un prieten din SUA, ne felicităm reciproc cu ocazia sarbătorii de azi și cu fiicele, Inga, care predă la universitate și in prezent își face doctoratul, și Diana, mezina, care predă la nivel de liceu, ambele se află în sudul Floridei. Mi-e dor de ele mult, mult de tot. Ma contactează prin Skype o fostă elevă care îsi face studiile in Londra, îsi împărtășește impresiile. Mai sper sa verific poșta electronică.
Vineri
Dimineața incerc sa revin la obișnuința de a merge pe jos la liceu - undeva patru km. Se simte oboseala la sfîrșit de săptămână. Simt nevoia de a face sport. Șase ore la școală. Organizez un seminar pe tema „Public Speaking” în limba engleză și un concurs de prezentări impromptu pentru elevii claselor de liceu. E una din abilitățile pe care incerc să le dezvolt la elevi, deoarece știu că le va prinde bine viață. Mai tîrziu asist la un seminar organizat de cineva din Marea Britanie, care ne vorbeste despre metodele de predare a limbii engleze. „Thanks God it's Friday” (multumesc lui Dumnezeu, e vineri)… Ieșim cu soțul în oraș. Aștept cu nerăbdare weekendul pentru a merge la sală și bazin.
*Născută la 25 aprilie 1960 în satul Visoca, raionul Soroca. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universității Pedagogice de Stat „Aleco Russo” din Bălți în 1981. A activat timp de 10 ani (1995-2006) în calitate de Manager Training la Corpul Păcii SUA în Moldova. Cîștigătoare a programului Edmund S. Muskie, în 2007-2009 și-a făcut studiile de Masterat în Educație și Consiliere Școlară în SUA. În prezent activează în calitate de Metodist Coordonator, Șef de Catedră Limbi Străine și profesor de limba engleză la Liceul „Prometeu-Prim”. Deținătoare a gradului didactic superior, membru al mai multor societăți de onoare din SUA și internaționale (Phi Kappa Phi, Kappa Delta Pi, Cambridge Who's Who Among Professionals), cîștigătoare a premiului „Cel mai bun absolvent al programelor de schimb al guvernului SUA” pentru anul 2010.