Linkuri accesibilitate

Datoria națională a unei țări


Pentru a salva Grecia, Uniunea Europeana a trebuit să încalce prevederile propriilor sale tratate.





Datoria nationala a unei tari este, ca si in cazul datoriei unui menaj, diferenta dintre incasarile anuale -in cazul unui guvern, banii care intra din taxe, impozite si investitii- si ceea ce guvernul are de platit. Nu doar banii imprumutati, dar si salariile functionarilor publici si pensiile care trebuie platite intra in datoria nationala.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:00 0:00
Link direct



Toate guvernele au datorii, si toate au avut intodeauna. Actuala criza a impins insa pentru prima oara tarile membre in Uniunea Europeana sa incalce pina si cele mai elementare prevederi fiscale ale tratatelor europene.

Asta deoarece unele tari, dintre care cinci din zona euro: Grecia, Portugalia, Spania, Italia si Irlanda intampina serioase probleme in rambursarea datoriilor si mentinerea bugetului intern, in cazul Greciei ajuncindu-se chiar pina in pragul unui faliment al statului.

Se poate astfel spune ca, precum un rau platnic, o tara precum Grecia datoreaza acum mai mult decit cistiga si este astfel, intr-adevar, in mod tehnic, in situatie de faliment.

Pentru a salva aceste tari, Uniunea Europeana a trebuit asadar sa incalce prevederile propriilor sale tratate. A fost astfel incalcata in mod flagrant clauza introdusa inca acum 20 de ani in tratatul de la Maastricht care interzicea salvarea financiara a unei tari de catre celelalte, care interzicea ceea ce in jargonul finantelor se numeste un „bail-out“. Principiul inscris pina acum in tratate era ca fiecare tara e responsabila de propriile sale datorii.

Pentru a aprecia importanta datoriei externe, aceasta se raporteaza, in procente, la produsul intern brut al tarii (PIB). Asa se vede ca Grecia si Italia, a caror datorie se situeaza la peste 100% din PIB, se afla in situatia multor tari africane si a Irakului. Economistii si speculatorii stiu insa ca lucrurile nu sint atat de simple in practica. Mai intervine aici si gradul de credibilitate al unei tari, care poate face ca ea sa continue sa functioneze normal chiar cu o datorie ce in mod tehnic ar fi imposibil de platit.

Pentru a da un singur exemplu: datoria Japoniei e de 200% din PIB, altfel zis datoria Japoniei este astronomic mai ridicata decit a Greciei, si totusi pietele si speculatorii nu au atacat pina acum Japonia.

-----------------

La început de octombrie, guvernul raporta o datorie de stat de aproape 20 de miliarde de lei, cea mai mare parte din care - aproximativ 17 miliarde - ar fi datorie externă. Este o datorie în limitele normalului, spune guvernul în timp ce pentru opoziţie ţara este „înglodată” în datorii, iar guvernarea „le-a nenorocit” viitorul cetăţenilor moldoveni.

L-am întrebat pe Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, de ce opoziţia şi puterea înţeleg atât de diferit gradul de îndatorare şi pericolele care rezultă sau nu din datoria externă:

„Criticii au dreptul să-şi expună punctul de vedere. Dar o analiză foarte clară a datoriei de stat arată un nivel suportabil al acestei datorii. Mai mult decât atât, noi începând cu 2011 suntem într-un an de cotitură, inversăm trendul, datoria nu va mai fi în creştere, ci în descreştere. Ca şi raport în PIB, datoria va scădea de la 24 la sută, acum, la 22 de procente anul viitor. O datorie împovărătoare pentru o ţară se consideră atunci când e la nivel de 65 la sută din PIB. Noi avem încă o rezervă suficientă pentru a ne considera o ţară cu un grad de îndatorare destul de mic.”

Cum a reuşit totuşi guvernul să obţină performanţa de a trece de la o tendinţa de creştere la una de descreştere a datoriei externe, l-am mai întrebat pe ministrul Negruţă:

„Am reuşit în primul rând prin faptul că nu ne-am angajat în prea multe obligaţiuni externe. Toto ce am reuşit în aceşti ani am fost să atragem granturi, adică finanţări care nu implică costuri de rambursare. Şi doi, toate creditele pe care le-am contractat sunt pe o perioadă lungă de timp - 30-40 de ani. În general, principiul de care ne-am condus a fost să nu ne îndatorăm mai mult decât putem face faţă ca şi rambursare ulterioară. Noi am luat atât cât am considerat necesar ca să asigurăm o stabilitate financiară la nivelul finanţelor publice şi doi - direcţia unde au fost folosiţi banii este proiecte de infrastructură, ” dă asigurări ministrul finanţelor.
Previous Next

XS
SM
MD
LG