Linkuri accesibilitate

Bogaţie marxistă şi sărăcie liberală


După experienţa sovietică şi după 20 de ani de capitalism săbatic-anarhic, nici nu putea exista aici mare armonie şi înţelegere.






Talk show-ul de duminică, de la Publika TV, consacrat contrastului dintre bogaţi si săraci, a conţinut suficiente elemente de bîlci şi de tezism superficial şi a arătat cît de complicate sînt lucrurile în cea mai săracă ţară din Europa.

Realitatea cu amănuntul consemnată de Iulian Ciocan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:57 0:00
Link direct


Am văzut pe sticlă nişte reprezentanţi ai sărăcimii care blamau, uneori prea necuviincios, oamenii bogaţi, care deplîngeau prăpastia dintre sărmani şi barosani şi care cereau condiţii normale de viaţă. Am văzut nişte oameni prosperi, care accentuau importanţa existenţei unor angajatori avuţi aici. Oamenii prosperi au precizat, pe bună dreptate, că ei creează locuri de muncă şi plătesc impozite din care li se plătesc pensii oamenilor vîrstnici. Recunosc însă că nu mi-a plăcut cuvîntul „biomasă” pronunţat de o doamnă prosperă cu un căţeluş în braţe, care mi-a amintit de celebra nuvelă a lui Cehov. Cuvîntul „biomasă”, cu referire la o o anume categorie de concetăţeni, mi s-a părut la fel de necuviincios.

La un moment dat, un invitat a remarcat că discursurile unor interlocutori sînt pline de ură. Aşa sau altfel, era de domeniul evidenţei faptul că cei prezenţi formau tabere ireconciliabile. Adevărul e că, după experienţa sovietică şi după 20 de ani de capitalism săbatic-anarhic, nici nu putea exista aici mare armonie şi înţelegere. Pe de o parte, există nişte săraci care, tributari ideologiei sovietice, îi consideră pe cei bogaţi nişte duşmani ai poporului. Există săraci care cred sincer că statul e dator să le rezolve toate problemele şi, din păcate, guvernanţii le alimentează convingerea asta prin sloganuri colectiviste, mai ales în campaniile electorale. Pe de altă parte, există o tagmă a oamenilor-de-curînd-înavuţiţi, egoişti şi blazaţi, pe care îi doare-n cot de tot ce se întîmplă dincolo de gospodăriile lor.

Există însă alte cîteva aspecte foarte importante, fără conştientizarea cărora nu vom putea urni carul din loc. Oamenii săraci, ca şi cei bogaţi, nu formează nişte cohorte omogene.

Există printre oamenii săraci, cu venituri modeste, nişte descendenţi din familii altădată prospere. Oamenii aceştia săraci au avut bunici bogaţi, pe care însă puterea sovietică, în 1940, i-a lipsit de avere într-o clipită. Urmaşii de astăzi nu au putut ajunge la prosperitatea bunicilor, dar au păstrat respectul pentru libertate şi pentru proprietatea privată. Sînt săraci cu viziuni liberale.

Pe de altă parte, există printre oamenii bogaţi nişte urmaşi ai fostei elite de partid care, profitînd de situaţia privilegiată din perioada sovietică, s-au îmbogăţit repede în apele tulburi ale tranziţiei. Aceştia, deşi sînt bogaţi, au păstrat respectul pentru trecutul glorios comunist al părinţilor şi cochetează cu ideile de stînga. Nici celor care şi-au făcut averea prin mişmaşuri şi favoritisme nu le priesc liberalismul autentic, concurenţa netrucată şi supremaţia legii.

De aceea, lucrurile sînt încurcate rău aici. Săraci de tot felul şi bogaţi de tot felul formează aici o societate dezagregată şi debusolată. Iar şansele egale pentru toţi sînt deocamdată doar un deziderat frumos.
XS
SM
MD
LG