Deznodământ sau incertitudine politica? La ce sa se astepte alegătorii in viitorul apropiat daca deputatii nu vor putea sa aleaga șeful statului? Astazi la ora 24.00 expiră termenul limită pentru înregistrarea candidaţilor la preşedinţie. Iar vineri, ar trebui să fie prima tentativa de alegere a şefului statului. Până fractiunile parlamentare vor decide pe cine sa propuna în cursa prezidenţială, deputatii comunişti cheamă lumea la rezistenţă. In cazul in care nu va fi inregistrat niciun candidat, atunci prima incercare de alegere a presedintelui ar putea fi declarata epuizata si va fi fixata o alta data a alegerilor. La ce trebuie sa ne asteptam? Vom cauta sa aflam de la deputatul Mihai Ghimpu, liderul PL. Iar cât de importantă e aceasta functie suprema în stat si mai ales cat este de necesara ea? Ne va spune preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, fost ministru al justiţiei si unul din fondatorii Partidului Liberal-Democrat, adică un om cu o bogată experienta de politician. Vom încerca sa limpezim apele cu ajutorul deputatului Mihai Ghimpu, liderul liberalilor si cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.
Europa Liberă: Este ultima zi în care se pot depune candidaturile pentru alegerea şefului statului, programată pentru 18 noiembrie. Deocamdată nici una din fracţiunile parlamentare nu si-au anunţat vreun candidat, de ce?
Mihai Ghimpu: „Din lipsa voturilor în număr de 61.”
Interviul matinal EL: cu Mihai Ghimpu și Alexandru Tănase despre alegerile prezidențiale
Europa Liberă: Se vorbeşte despre două candidaturi, cea a doamnei Greceanâi, PL a spus ca în niciun caz nu ar vota-o pe doamna Greceanâi, care a părăsit împreună cu cei doi colegi fracţiunea comunistă, iar grupul Dodon declară că nu va susţine sub nicio formă candidatura domnului Lupu.
Mihai Ghimpu: „Domnul Dodon nu poate condiţiona,
Europa Liberă: Dar cine ar putea s-o înainteze pe doamna Greceanâi?
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu, cei care cred că dumneaei poate fi preşedintă şi au curajul s-o înainteze. Noi n-avem de gând nici să o înaintăm, nici să o votăm.”
Europa Liberă: Urmează să aibă cel puţin 15 semnături care să-i susţină candidatura. Aceste semnături se găsesc în rândul căror formaţiuni parlamentare?
Mihai Ghimpu: „Ele pot fi găsite, dar trebuie 61 de voturi. Aici este problema.”
Europa Liberă: Susţineţi că Vlad Filat ar sta în spatele grupului Dodon şi o promovează pe Zinaida Greceanâi, dar tot mai mulţi vorbesc că această înţelegere s-a făcut şi cu acordul PD-ului.
Mihai Ghimpu: „Numai ei ştiu, eu nu cunosc care este adevărul. Eu ştiu că la Bruxelles, cu domnul Dodon şi doamna Greceanâi a fost şi domnul Filat, de aceea spun că domnul Filat şi-a asumat candidatura doamnei Greceanâi, cu toate că n-a avut dreptul să vorbească în numele Alianţei, cu noi n-a discutat nimeni.”
Europa Liberă: Foarte tranşant, până astăzi toate trei formaţiuni parlamentare aţi convenit asupra unei singure candidaturi?
Mihai Ghimpu: „Când ne întâlnim, toţi spun că candidatul nostru este domnul Lupu, doar că nu avem 61 de voturi. Eu zic ca nu le avem pentru că nu lucrăm, asta e problema. În loc să căutăm voturi noi promovăm alt candidat, mergem pe la Moscova, pe la Strasbourg. Concentraţi-vă şi găsiţi voturi, problema este că nu se doreşte. Toată lumea ştie că timp de doi ani de zile domnul Filat nu a acceptat candidatura domnului Lupu. Aici e motivul.”
Europa Liberă: Dar Alianţa se menţine?
Mihai Ghimpu: „Se menţine, de aia şi spun că noi trebuie
În cazul în care este ales un preşedinte din afara Alianţei vom avea probleme şi mai mari.
să avem candidatul nostru. În cazul în care este ales un preşedinte din afara Alianţei vom avea probleme şi mai mari.”
Europa Liberă: Sunt voci care sugerează că în Moldova a dispărut noţiunea de alegere a şefului statului, e mai degrabă un târg…
Mihai Ghimpu: „N-aş fi de acord, pentru că este importantă alegerea şefului statului, asta înseamnă stabilitate, investiţie, încredere din partea celor care ne-au oferit susţinere financiară şi politică. Înseamnă mult, dar nu toţi conştientizează acest lucru, din păcate.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar de ce aţi stabilit această dată a alegerii şefului statului dacă nu eraţi sigur că există cele 61 de voturi?
Mihai Ghimpu: „Nu ştiu. Cunoaşteţi că în fiecare zi de şedinţă a Parlamentului comuniştii insistau să fie numită data alegerilor. Într-o bună zi preşedintele Parlamentului, domnul Marian Lupu a solicitat o pauză şi la şedinţa Alianţei a spus că dumnealui acceptă sa fie numită data alegerilor. Poate din cauza că a crezut că din cauza că vom şti data vom conştientiza că pot fi alegeri anticipate şi atunci vom găsi aceste voturi şi va fi votat preşedintele Republicii.
Eu nu exclud că încă mai e timp. Pana la ora 24 e timp, acest lucru poate fi hotărât şi în jumătate de oră, şi în cinci minute, în cazul în care domnul Dodon, în primul rând îşi dă seama că în caz de alegeri anticipate nu trec pragul. Probleme cred că pot avea fiecare din noi. Nu e exclusă varianta că şi comuniştii pot pierde mult, dar şi invers, pot reveni la putere, de asta cred că trebuie să medităm foarte mult.”
Europa Liberă: Consiliul Alianţei se convoacă astăzi în şedinţă?
Mihai Ghimpu: „Ar trebui să ne convocăm, odată ce nu ne-am convocat sambătă şi duminică. Vineri, cand am avut ultima şedinţă am convenit că trebuie să ne întâlnim la început de saptămână, fie la sfârşit. Dar sfârşitul deja a fost, să vedem ce spune începutul.”
Europa Liberă: Veţi continua negocierile şi cu grupul Dodon?
Mihai Ghimpu: „Am şi spus la şedinţa Consiliului, după aceea l-am invitat şi pe domnul Dodon, că nu are rost sa-l invităm şi nici acum nu are rost să-l invităm, odată ce dumnealui susţine că votează doar doamna Greceanâi.”
Europa Liberă: El a spus tranşant că doar candidatura doamnei Greceanâi sau ar mai putea convins să accepte şi alte candidaturi? Deşi el a spus foarte clar că numai nu candidatura domnului Lupu.
Mihai Ghimpu: „Aşa. L-am întrebat că dacă faci lucrul acesta atunci pentru ce ai mai ieşit din PCRM, pentru că diferenţă nu este. Şi el a răspuns că totuşi noi suntem gata să depăşim criza, să ajutăm să fie ales preşedintele, numai votaţi doamna Greceanâi, aşa că vedeţi, în toată această perioadă ne ocupăm de „Măria Sa”, doamna Greceanâi, şi pe timpul comuniştilor şi pe timpul grupului Dodon, ceea ce nu este corect.”
Europa Liberă: În aparenţă AIE a obţinut trei voturi, dar în mod cert a pierdut orice posibilitate de a avea voturi din partea PCRM sau în cadrul fracţiunii comuniste se mai pot găsi voturi?
Mihai Ghimpu: „Sigur că se pot găsi şi la comunişti, dar n-am mai obţinut trei voturi, pentru că pe timpuri, cu doamna Greceanâi, noi aveam plus 42, când erau împreună Dodon şi fracţiunea comuniştilor, aşa că aici nu este nici un câştig. La prima vedere pare, dar de fapt e aceeaşi situaţie ca şi pe timpul când grupul Dodon era în fracţiunea Partidului Comuniştilor. Numai Greceanâi şi gata.”
Europa Liberă: Mihai Ghimpu şi fracţiunea PL în opoziţie sau mai degrabă acceptă să meargă la anticipate, dacă se creează asemenea situaţie?
Mihai Ghimpu: „Cred că mai avem timp să medităm. În cazul în care nu va fi înregistrat azi nici un candidat, vom amâna această dată şi eu cred că vom găsi aceste două voturi.”
Europa Liberă: Legislaţia vă permite să amânaţi această dată şi în ce condiţii?
Mihai Ghimpu: „Simplu, dacă coana mireasă nu s-a prezentat la ora în care s-a înţeles conul mire, asta nu înseamnă că s-a căsătorit, aşa şi la noi, înseamnă că n-a avut loc alegerea. E corect, în cazul în care nici la un concurs, nici la alegeri nu s-au înregistrat candidaţi, atunci înseamnă că se anulează data şi rămâne pe altă dată. Legislaţia permite, chiar dacă nu este prevăzut. Există analogia dreptului şi aşa şi va fi.”
Europa Liberă: Deci, deocamdată situaţia rămâne incertă, dar cu şanse de a mai fi găsit un deznodământ?
Mihai Ghimpu: „La ora actuala aşa rămâne. Eu sper că
totuşi maturitatea politică va prevala ambiţiilor, că noi nu vrem doar Greceanâi, pentru noi este cunoscut de ce. Domnul Dodon vrea să-şi întărească partidul, lucru cunoscut, dar cred că trebuie să facă ceea ce a spus la început, că interesul este să contribuie la depăşirea crizei. Odată ce ai spus acest lucru trebuie să te ţii de cuvânt şi să nu faci politică pe contul cetăţenilor, care sunt săraci şi lipsiţi de locuri de muncă, de salarii bune, de pensii. Într-un cuvânt, clasa politică trebuie să se apropie de cetăţeni, nu de interesele personale, e timpul.”
*
Europa Liberă: Domnule Tănase, o situație incertă, ce zice Constituția?
Europa Liberă: În cazul în care nu se propune astăzi nici o candidatură pentru alegerea șefului statului. Ce spune buchia legii?
Alexandru Tănase: ,,Există Legea cu privire la procedura de alegere a președintelui și stabilește foarte clar situațiile când poate fi amânată alegerea președintelui țării.”
Europa Liberă: Care sunt aceste circumstanțe?
Alexandru Tănase: ,,În caz de boală, în caz de
imposibilitate de participare a candidaților. În lege nu este reglementată o situație când nu s-a înregistrat nici un candidat.”
Europa Liberă: Pe cât de importantă este această funcție supremă în stat și mai ales cât este de necesară ea?
Alexandru Tănase: ,,Este o funcție care face parte din întregul lanț de funcții administrative și fără de care funcționalitatea aparatului de stat este oarecum blocată.
Sigur că noi avem președinte interimar care exercită funcțiile constituționale, care sunt date în seama președintelui, dar este o situație de provizorat care nu permite o bună și normală funcționare a administrației. Anume din acest motiv alegerea șefului statului, din punct de vedere instituțional este foarte importantă.”
Europa Liberă: Unii politicieni, chiar din cadrul Parlamentului, spun că dacă Parlamentul nu va putea alege președintele în termen rezonabil va trebui să se recurgă la un referendum. E o cale bună?
Alexandru Tănase: ,,Eu cred că este vorba despre o afirmație mai mult politică. Politic, e o problemă de oportunitate. Nu cred că sunt eu persoana care pot să comentez în poziția pe care o am, aceste afirmații.”
Europa Liberă: Dar poate fi convocat un referendum?
Alexandru Tănase: ,,Sigur. Orice este posibil. Orice. Și un referendum poate fi convocat, depinde de perioada de timp în care se dorește a fi convocat, depinde de subiectul care urmează a fi supus la referendum. Sigur, când discutăm despre un referendum nu trebuie neapărat să avem în vedere doar componenta juridică, deoarece Constituția permite, și avem și o lege care permite și reglementează foarte clar modul de petrecere a referendumului.
Este important ca oamenii politici să țină cont de componenta politică și care sunt șansele de reușită a unui sau altui referendum. Deoarece în experiența Republicii Moldova câte referendumuri au fost organizate, știți foarte bine nu am avut...”
Europa Liberă: Cea mai mare prezență.
Alexandru Tănase: ,,Cea mai fericită experiență. Și politic când se discută acest subiect sigur că urmează a fi luat în calcul toate elementele.”
Europa Liberă: Dar acum este posibil ca noul proiect al Constituție să fie scos la referendum? Sau articolul 78, modificarea lui?
Alexandru Tănase: ,,Eu cred că înainte de a vorbi despre referendum există o procedură prestabilită. Urmează să fie luată o decizie în Parlament, mai apoi urmează să fie obținut avizul Curții Constituționale, mai apoi urmează să fie oferită o perioadă de timp. Referendumul nu este o acțiune care o poți petrecere în două zile și ca să poți să pui toate aceste elemente unul lângă altul ca să se producă un eventual referendum, este necesar ca să ai o decizie politică la nivel parlamentar. Fără de această decizie nu este posibil să se meargă mai departe.
Prim urmare, acele partide politice care văd, sau mă rog, urmăresc scopul de a organiza un referendum, fie pentru a adopta o nouă Constituție, fie pentru a o modifica pe actuala, fie că indiferent de obiectul acesteia, trebuie să se asigure că au voturile necesare la nivel parlamentar.”
Europa Liberă: Dar ce ne puteți spune despre proiectul de lege al deputatului liberal Victor Popa privind prezența a cel puțin 61 de deputați în timpul alegerii președintelui?
Alexandru Tănase: ,,Eu nu am văzut acest proiect de lege, nu știu exact care sunt detaliile lui, dar în același timp există și o hotărâre a Curții Constituționale din anul 2000, care spune foarte clar că pentru existența cvorumului este necesar să participe la vot acel număr de deputați, minim necesar pentru alegerea șefului statului, adică este vorba de 61 de deputați.”
Europa Liberă: Ultima întrebare: președintele va fi ales pe patru ani sau numai până la finele mandatului actualului Legislativ?
Alexandru Tănase: ,,Și aici există o problemă, dar iarăși
nu este una exclusiv juridică, deoarece din punct de vedere al normei constituționale există foarte clar stabilită durata mandatului președintelui de patru ani și nu se face nici un fel de rabat, nici un fel de abatere pentru situațiile când șeful statului este ales în altă perioadă decât odată cu alegerea noului Parlament.
Dar politic sigur că urmează să se țină cont și de acest element deoarece administrația statului, sau mă rog, sistemul politic poate funcționa destul de complicat atunci când președintele țării nu are un sprijin parlamentar și atunci când președintele țării are dreptul exclusiv de a înainte candidatura primului ministru.”
Europa Liberă: În ce caz se poate ajunge la alegeri anticipate? Scurt.
Alexandru Tănase: ,,În cazul în care eșuează procedura de alegere a șefului statului, președintele țării este obligat să dizolve Parlamentul, după care vor fi organizate alegeri anticipate, exact cum a fost de câteva ori în anii precedenți.”
