Linkuri accesibilitate

Noi suntem captivii importului de agenţi energetici


Iurie Gotișan: „Gazpromul a urmat logica de piaţă şi nu aceea a relaţiilor privilegiate”.





Punctul de vedere al economistului Iurie Gotișan în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:44 0:00
Link direct


Iurie Gotişan: „În linii mari preţul de import al agenţilor energetici, în particular a gazelor naturale, ţine de competenţa şi capacitatea de
Iurie Gotișan
Iurie Gotișan
negociere a fiecărui stat în parte. Ţine dacă vreţi de iscusinţa şi tenacitatea unei diplomaţii economice sau comerciale până la urmă. Eu nu cred că noi nu avem negociatori buni, nu cred ca aici este marea problemă. Moldova nu prea are spaţiu de manevră în negocieri, dat fiind faptul că noi suntem captivii importului de agenţi energetici, unde depindem practic sută la sută de importul de gaze naturale şi peste 50% de importul de energie electrică. Aici este, cred eu, marele dezavantaj.”

Europa Liberă: Şi totuşi, dacă ne amintim fosta guvernare comunistă susţinea sus şi tare că pe timpul lor au fost cei mai buni negociatori, când s-a căzut de acord asupra unui contract de lungă durată cu Gazpromul.

Iurie Gotişan:
„Bine, precedenta guvernare se tot lăuda cu o relaţie mai privilegiată cu Rusia, dacă putem spune aşa, în special în negocierea preţurilor preferenţiale la importul de gaze. Or, dacă te dai, domnule, că ai o relaţie mai specială comparativ cu alte state, nu cred că poţi admite că preţul de import să crească în câţiva ani la nivelul celui pe care Rusia îl oferă statelor din Uniunea Europeană.

Până la urmă Gazpromul, în opinia mea, a urmat logica de piaţă şi nu cea a relaţiilor privilegiate. Or, nu cred ca cei de la Gazprom ar fi mai tentaţi să vândă gaze Moldovei cu un preţ de 360 de dolari pentru mia de metri cubi, decât statelor din Uniunea Europeană cu un preţ de 500 de dolari pentru mia de metri cubi sau chiar mai mult. Aşa ca preţul până la urmă îl dictează piaţa, sau viceversa.”

Europa Liberă: Aceste acorduri cu Gazpromul Moldova le semnează pe o perioadă mai îndelungată. Acum s-a promis de către actuala guvernare că tarifele pentru importul de gaze naturale nu vor mai creste în următorii cinci ani. Putem să îi credem? Trebuie să îi credem?

Iurie Gotişan:
„Probabil că, dacă aş trăi în altă ţară, aş tinde să dau dreptate, însă vorbim totuşi de Republica Moldova. Dar mai ştii? Vorba englezilor - never know. Asta în primul rând.

După mine este practic imposibil ca în următorii ani să nu avem majorări de preţuri, şi asta cât de bun negociator nu ai fi. Din simplu motiv că scumpirea resurselor energetice, inclusiv a gazelor naturale, este un fenomen global, mai ales că acestea pe departe nu sunt neepuizabile. Asta doi la mână.

De regulă, la noi mai degrabă se merge pe majorări de preţuri şi tarife, decât pe schimbări sau reforme de structură, modernizări şi retehnologizări a sistemului energetic, care după cum am spus şi în alte intervenţii publice, este putred de învechit şi energofag şi care de fapt necesită investiţii masive. Asta în al treilea rând.

Sigur că majorarea de tarife este opţiunea cea mai simplă şi rapidă, însă asta loveşte dur din punct de vedere social adică pe consumatori, răbdarea cărora, după mine, are o limită critică şi poate plesni într-un final.”

Europa Liberă: Domnule Gotişan, pentru că tarifele uneori cresc ca pe drogdii, Dumneavoastră ca economist, ştiţi după ce formule se calculează preţurile pe interior?

Iurie Gotişan:
„Eu nu pot da un exemplu de altă ţară decât Moldova în care majorările de preţuri şi tarife, în special la gaze naturale, se operează cu atâta lejeritate şi atât de des. Bine, poate este şi ceva firesc odată ce se tinde spre o aliniere la preţurile europene. Dar să zicem, ultima majorare generează pentru nu ştiu a câta oară întrebări cu privire la modalitate de reglementare a pieţelor energetice din Moldova.

Procesul de formare a preţului sau tarifului este mai mult sau mai puţin netransparent. Iar modul cum a fost discutată şi stabilită chiar recenta majorare a tarifului la gazele naturale furnizate populaţiei a lăsat, cred eu, multă lume nedumerită.

Chiar dacă s-au invocat formule de calcul, cu diverşi coeficienţi, dar care nu prea au fost oferite publicului, în cele din urmă tariful la gaze s-a negociat, după cum aţi fost şi Dumneavoastră martori, ca la piaţă, convenindu-se la o medie între preţul cerut de Moldova-gaz şi cel propus de Agenţia naţională de reglementare în energetică.

Astfel că putem conchide aici că marea problemă nu este în formule, până la urmă, ci mai degrabă în aranjamente instituţionale, care există şi care cu greu, cu mare greu vor dispărea.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG