Guvernul moldovean speră să poată începe anul viitor construcția gazoductului Ungheni-Iași, care ar întări securitatea energetică a Moldovei cu sprijin financiar de la Uniunea Europeană. Dacă va fi construită conducta de conexiune cu România, consumatorii moldoveni ar putea da și acolo tot peste concernul rus Gazprom, care încearcă să-și facă loc pe piața românească. Relatează de la București, Sabina Fati.
Gazprom în România
Ruşii de la Gazprom încearcă de mai multă vreme să intre pe piața românească de energie, dar până acum nu au găsit modalitatea cea mai potrivita, mai ales, ca relatiile politice au fost destul de incordate in ultimul deceniu si jumatate. Lucrurile s-au accelerat, insa, dupa ce presedintele Traian Basescu a declarat la inceputul lunii septembrie ca Bucurestiul isi doreste, la fel ca si Moscova, o relatie „pragmatica si eficienta, cu rezultate economice” si ca de fapt „contrar tuturor aparentelor” relațiile economice cu Rusia se consolidează.
Ca urmare a acestui semnal politic tratativele încep să se precipite, iar dupa vizita facuta la Gazprom acum doua saptamini de ministrul roman al Economiei, au venit la Bucuresti reprezentanti la virf ai NIS compania energetica sirba, controlata de Gazprom. Premierul roman, Emil Boc, a aflat astfel de la Kiril Kravchenko, director general pentru Serbia si director general adjunct pentru activele din strainatate al Gazprom Neft ca gigantul rus intentioneaza sa investeasca “sute de milioane de euro” in sectorul petrolier romanesc pina in 2015 si sa creeze 500 de locuri de munca, potrivit unui comunicat al guvernului de la Bucuresti. Divizia petroliera a Gazprom ar vrea sa investeasca atit in explorare, cit si in exploatare, dar ramine deocamdata sa identifice sursele financiare necesare.
La intilnirea cu premierul roman s-au discutat doar intentii, dar faptul ca liderii Gazprom au fost primiti la seful guvernului roman cu o agenda exacta de investitii spune multe lucruri. In plus, compania sirba NIS (Naftna Industrija Srbije), detinuta in majoritate de Gazprom, a semnat in luna mai un acord cu o companie canadiana, East West Petroleum Corp (EWP), care a obtinut de la Agentia Nationala a Resurselor Minerale concesiunea a patru perimetre petroliere din Romania( EX-2 (Tria), EX-3 (Baile Felix), EX-7 (Periam) si EX-8 (Biled)). Potrivit unui comunicat al celor doua companii, acordul prevede cooperarea in vederea dezvoltarii celor patru zone de extractie.
Asadar divizia petroliera a Gazprom a facut deja un pas in Romania prin intermediari, dar urmeaza si altii dupa cum rezulta din concluziile vizitei facute de ministrul roman al Economiei la Moscova in urma cu doua saptamini. Atunci seful Gazprom, Alexei Miller a spus ca „Romania joaca un rol important pe piata gazelor din Europa” si ca nu este doar „un consummator important” ci si „o tara de transit pentru celelalte state din sud-estul Europei”. Cele doua parti urmeaza sa mai discute cind vor fi eliminate firmele care intermediază importul de gaze rusesti spre România, dar si dorinta rusilor de a investi in citeva depozite de gaz.
România cumpara de la Gazprom în fiecare an 30 la suta din necesarul intern: anul trecut a fost vorba despre 2,6 miliarde de metri cubi. Bucurestiul si-ar dori pe de alta parte sa cumpere de trei ori mai mult gaz rusesc si sa ajunga la 10 miliarde de metri cubi anual, din care o buna parte sa-I vinda mai departe. Deocamdata Romania nu a obtinut aprobarea Gazprom pentru a deveni ea insasi un intermediar, dar exista toate sansele sa o obtina, daca incepe sa negocieze in paradigma Moscovei. Adica primeste mai mult gaz, la un pret ceva mai rezonabil, cam ca celelalte state din Occident si urmeaza sa dea ceva la schimb, posibil sa deschida usa investitorilor rusi in domenii strategice, cum ar fi zona energetica.
Rusia nu mai are cum să facă presiuni asupra României, de cînd țara este membră a comunitatii euro-atlantice, in plus dependeta tarii de gazul rusesc nu este substantiala, de aceea jocul energetic cu Moscova face parte dintr-o noua tactica interesanta, dar periculoasă.
