Căldura va fi, în perioada rece a acestui an, considerabil mai scumpă: Termocom şi alţi furnizori de agent termic insistă regulamentar asupra scumpirii şi se presupune că tariful va creşte de departe cu cel puţin 10 la sută. În plus, Termocom-ul avertizează că nu va asigura căldura, dacă nu vor fi achitate cel puţin 90 la sută din datoriile acumulate de cetăţeni anul trecut… De ce caloriferele muşcă mai mult decât încălzesc? Şi de ce explicaţiile furnizorilor de căldură îi lasă reci pe orăşeni? Vom afla în această dimineaţă părerea dlui Ruslan Surugiu, preşedintele Centrului pentru Eficienţă Energetică şi Resurse Regenerabile.
Interviul matinal la EL: cu Ruslan Surugiu
Europa Liberă: Dle Surugiu, sunteţi unul dintre criticii cei mai vizibili ai Termocom–ului, unde de altfel aţi fost într-un timp şef de departament. Atunci când această întreprindere avertizează că nu va da în acest sezon căldură până nu se vor achita 90 la sută din datoriile sezonului trecut anului trecut, iar acum sunt achitate ceva peste 80 de procente, asta înseamnă că se va şi ţine neapărat de cuvânt?
Europa Liberă: Termocom şi alţi furnizori de agent termic insistă regulamentar asupra majorării tarifului pentru căldură şi nimeni nu ştie deocamdată cât de mare poate fi scumpirea. În ce măsură aceste scumpiri vi se par justificate şi inevitabile?
Ruslan Surugiu: Deci, cursul tarifelor este un factor care nu ţine de latitudinea agenţilor economici, în marea lui parte. Factori care duc la modificarea acestor tarife sunt factori externi. Unicul moment care poate fi influenţat, şi asta am spus-o şi mai înainte, haideţi să ne facem cu toţii tema de acasă. Or, acelaşi Termocom are multe de făcut pentru a reduce pierderile sale tehnologice pe care le are, care pentru moment sunt de 20 de procente, pe când în Europa aceste pierderi sunt de la 8 la 11 procente. Deci, este un potenţial destul de mare şi în cazul dat dacă s-ar obţine reducerea acestor pierderi la nivel european tariful ar fi cu cel puţin 100 de lei mai mic. Sau pe partea consumului, să ajute consumatorii să-şi reducă din consum pentru că noi într-adevăr noi suntem o ţară cu consumatori foarte energofagi şi s-ar putea reduce consumul pe partea cererii. Aici Termocom ar putea face multe lucruri prin instalarea punctelor termice individuale care ar permite o reducere de aproximativ 15 procente a consumului. Şi iarăşi, dacă facem un calcul, am avea cel puţin un 200 de lei reducere la tariful faţă de situaţia actuală. Iată aici Termocom ar putea face o chestie foarte vizibilă şi foarte vizibilă pentru consumatori.
Europa Liberă: Deci, 100 din reducerea pierderilor şi alte 200 - de la reducerea consumului şi am avea cheltuieli mult mai mici?
Ruslan Surugiu: Da, ca tarif se poate de micşorat doar pe partea furnizării. Pe partea consumului doar din valoarea facturii se poate reduce, dar cumulativ să spunem aşa ar fi undeva 200-250 de lei faţă de situaţia actuală, ar fi o reducere.
Europa Liberă: Termocom susţine că a şi ilustrat soluţia: economisirea a 50% din costurile din facturi în cazul reabilitării termice a blocului locativ, existenţei unui punct termic individual şi distribuţiei pe orizontală a agentului termic, dar afirmă totodată că nu are investiţiile necesare, cu alte cuvinte nu are bani pentru a ajunge să subţieze costurile în factura omului. Într-adevăr este aşa?
Ruslan Surugiu: Într-adevăr, în proiectul despre care vorbiţi şi multe alte proiecte cu instalarea punctelor termice individuale au fost pornite sau iniţiate cu câţiva ani în urmă, şi cu ajutorul donatorilor externi şi pe atunci eram şi eu pe la Termocom, ca să spunem aşa. Dar aceasta a fost doar începutul. Or, scopul la asemenea proiecte a fost să demonstreze că într-adevăr tehnologiile propuse îşi pot atinge scopul. Însă din păcate mai departe de aceste proiecte nu s-a mers, iar lipsa de bani deja nu poate fi o scuză. Pentru că dacă până recent Termocom-ul era în procedură de insolvabilitate şi este normal că cu o companie care este bancrot nici o instituţie financiară nu poartă discuţii pentru posibile surse de finanţare. Dar acum porţile într-un fel sunt deschis şi depinde deja de abilităţile managementului Termocom de a atrage aceste surse. Din surse proprii, da, este greu să faci faţă la un asemenea program ambiţios. Dar sunt multe alte opţiuni cum să atragi finanţare.
Europa Liberă: În ultimii 10 ani, doar într-un singur an Termocom a fost pe profit, chiar dacă foarte mic. Putem spune că Termocom este o întreprindere blestemată să nu mai iasă din datorii sau totuşi s-ar putea găsi resurse pentru modernizare, cum spuneţi Dvs., şi cât ar putea dura lucrul acesta?
Ruslan Surugiu: Haideţi să facem o mică retrospectivă. Deci, acumularea acestor mari datorii a fost în mare parte datorită tarifelor neadecvate. Deci, tarifelor mai jos de costuri. Şi lucrul acesta a fost recunoscut şi de către instituţiile financiare internaţionale prezente aici în Moldova, de acelaşi BERD sau Banca Mondială, sau chiar şi FMI. Ultimul an, într-adevăr, este primul an când Termocom a înregistrat un profit, cu toate că şi acela este unul derizoriu, cred că era spaţiu pentru o cifră mai mare, dar oricum am putea spune că este un început. De asta şi am spus că acum s-a schimbat situaţia dramatic în ceea ce priveşte atragerea surselor financiare externe pentru această companie. Pentru că dacă până acum ea lucra în minus şi tot acumula datorii şi era în procedură de insolvabilitate, acum şi-a revenit pe calea de plutire normală ca o companie care îşi poate face faţă activităţilor sale şi poate să facă careva planuri investiţionale pe viitor.
Europa Liberă: Cât ar putea dura totuşi, în condiţiile în care s-ar găsi banii necesari, cât ar putea dura această modernizare, eficientizare a Termocom?
Ruslan Surugiu: Un program de modernizare serios care să poată atinge anumite scopuri de care am vorbit mai sus, doar elaborarea lui ar putea dura vreo jumătate de an, de la care trebuie de mai adăugat aproximativ 3-4 ani pentru însăşi lucrările efective de instalare a echipamentelor necesare.
Europa Liberă: Dle Surugiu, se pare că mulţi cetăţeni nu sunt dispuşi să aştepte atât de mult. Există sute de cereri, zilnic, de debranşare de la reţeaua centralizată de încălzire din partea cetăţenilor care nu pot plăti căldura şi care speră să se încălzească mai ieftin altcumva… Ce efect poate avea debranşarea în masă?
Ruslan Surugiu: Debranşarea consumatorilor este practic problema cea mai mare pe care ar avea-o Termocom. Or, acum asistăm la al doilea val de debranşări simptomatice, aş spune eu, primul fiind la începutul anilor 90…
Europa Liberă: Cei care îşi instalau cazane… Acum înţeleg că cetăţenii care nu pot plăti căldura se debranşează…
Ruslan Surugiu: La sta şi voiam să ajung. Atunci, la sfârşitul anilor 90, industria, în marea ei parte, s-a deconectat, o mare parte din consumatorii rezidenţiali s-au deconectat, o mare parte din instituţiile publice s-au deconectat. Şi atunci a fost motivul calităţii şi motivul sinecostului. Or, acum deja populaţia care a rămas conectată la sistemul centralizat are alte două motive – calitatea şi imposibilitatea de plată pentru serviciile acestea care au devenit deja prea mari. Într-un fel se trece de limita ceea când populaţia îşi poate permite acest serviciu şi acest lucru este foarte grav.
Europa Liberă: Şi ce se poate face în final, dle Surugiu, în cazul acesta când iată tot mai multă lume zice - nu mai avem nevoie de calorifer, lăsaţi-ne în pace cu căldura şi tariful vostru mai ales?…
Ruslan Surugiu: Aş vrea să spun un lucru că deja aproximativ 11 la sută din sectorul locativ s-a deconectat de la sistemul centralizat. Dacă se continuă cu tempoul acesta şi se ajunge la aproximativ 25-30 de procente, atunci este catastrofal pentru Termocom şi Termocom nu va mai avea nici un avantaj faţă de alte surse de căldură…
Europa Liberă: Dar şi pentru cei rămaşi în sistem, mă gândesc, pentru că sistemul acesta este construit aşa: cu cât mai mulţi consumatori sunt cu atât este mai mic tariful…
Ruslan Surugiu: Foarte corect. De aceasta şi zic că în cazul în care se va ajunge la un procent mai mare de deconectări de la sistemul centralizat, respectiv sinecostul energiei termice pentru ceilalţi rămaşi va fi atât de mare că sistemul centralizat îşi va pierde orice avantaj faţă de celelalte surse, deci de bloc sau de apartament şi atunci procesul va fi ireversibil. Acum în cazul când populaţia într-adevăr nu-şi poate permite să plătească, unica soluţie de termen scurt este ca guvernarea, autorităţile publice locale sau centrale, să vină cu ajutor pentru cei care nu-şi pot permite aceste costuri.
Europa Liberă: Să sperăm că aşa va face şi că acest ajutor va fi eficient. Dle Surugiu, vă mulţumim. Precizăm că Centrul pentru Eficienţă Energetică şi Resurse Renovabile este o organizaţie nonguvernamentală de experţi în sectorul termoenergetic, care a fost înfiinţată în 2007. Interlocutorul nostru astăzi a fost dl Ruslan Surugiu, preşedintele acestui centru.
