Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană va finanţa construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi


Fabrizio Barbaso (dreapta)

Fabrizio Barbaso: R. Moldova poate avea un viitor energetic comun cu Uniunea Europeană.




Republica Moldova are de îndeplinit o serie de reforme la nivel legislativ pentru a deveni parte a sistemului energetic european. Importantă este mai ales modernizarea infrastructurii energeticii moldoveneşti, susțin cîteva din concluziile scoase la iveală dupa reuniunea platformei securitatii energetice a Parteneriatului Estic. Paul Hodorogea relatează.


Uniunea Europeană va finanţa construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi



Noua politică europeană în domeniul dezvoltării infrastructurii energetice acordă o atenţie deosebită pieţelor apropiate ale UE, a declarat Vicedirectorul Comisiei Europene pentru Energetică, Fabrizio Barbaso, într-o conferinţă de presă susţinută în pauzele şedinţei Parteneriatului Estic de Securitate Energetică. Scopul final, adugă el, este să se creeze o piaţă energetică comună, pan-europeană. Iar Uniunea Europeană este dispusă să acopere parţial costurile acestui proces.

Potrivit oficialului european, UE va sprijini financiar proiectul gazoductului Ungheni – Iaşi cu o contributie de 7 milioane de euro, din sursele programului de cooperare transfrontalieră. În afară de aceasta, în anul 2011 UE investeşte peste 40 milioane de euro pentru proiecte energetice şi încă 20 de milioane pentru un proiect special, al celor 16 localităţi din Moldova care au semnat Convenţia europeană a primarilor.

Fabrizio Barbaso spune că piaţa Republicii Moldova este mică şi pentru a se integra în marea piaţă energetică a UE este necesar ca Moldova să coopereze cu ţările învecinate, România Ucraina.

Chiar daca Moldova face eforturi mari în reformarea legislatiei, un viitor energetic comun poate fi atins, precizează Barbaso, numai daca aceste reforme sunt puse şi în practică.

La aceeaşi conferinţă Ministrul Economiei Valeriu Lazăr a prezentat detalii noi privind gazoductul Ungheni-Iaşi.

„Studiul de fezabilitate este elaborat. Costul estimativ al proiectului este 19 milioane de euro sub formă de grant, avem deja decizia principială a Comisiei Europene vor fi finanţaţi şi sunt în regim de aşteptare 2 finanţatori, BERD şi Banca Europeană pentru Investitii.”

Ministrul a mai spus că Moldova preferă să se integreze în sistemul energetic european împreuna cu Ucraina.

„Ceea ce ar insemnat că trebuie să aducem în corespundere parametrii tehnici cu parametrii tehnici care sunt pe piaţa UE. Ei sunt diferiţi acum. Noi suntem sincronizaţi în anumiţi parametri cu Ucraina. România, ca parte integrantă a pieţii energetice europene are alti parametri tehnici. Tocmai de aceea avem nevoie de acest studiu de fezabilitate.”

Valeriu Lazăr şi-a încheiat discursul amintind că securitatea energetică este una dintre cele mai mari provocări ale omenirii, iar organizatorii Reuniunii Platformei Securitatii Energetice a Parteneriatul Estic au ţinut să precizeze că o astfel de şedinţă este organizată pentru prima dată în afara sediului Comisiei Europene, adică în teren. Gazdele încercînd să dea senzaţia că e unul sigur, contrar ezitărilor semnalate chiar astăzi de opoziţia comunistă.
XS
SM
MD
LG