Linkuri accesibilitate

„Spațiul Economic Unic” și nostalgiile sovietice ale lui Vladimir Putin


Un „grad de integrare și mai înalt în Uniunea Euroasiatică”, folosind și experiența UE.




Premierul rus, Vladimir Putin s-a pronunțat pentru integrarea țării sale cu Republica Belarus și Kazahstan într-o „Uniune Euroasiatică”. Este prima inițiativă majoră lansată de Vladimir Putin după anunțul că va candida din nou la președinția Rusiei în martie viitor. Alexandru Eftode rezumă relatarea lui Tom Balmforth, corespondentul Europei Libere la Moscova.

Premierul rus, Vladimir Putin crede că cele trei țări care fac parte deja dintr-o uniune vamală trebuie să se integreze și mai mult și să formeze o Uniune Euroasiatică deschisă pentru primirea altor foste republici sovietice.

Putin și-a expus această viziune într-un articol publicat, marți, de cotidianul „Izvestia” pe prima pagină, la zece zile după ce-și anunțase planurile de a reveni la Kremlin, la primăvară.

Putin a lăudat uniunea vamală ruso-beloruso-kazahă înființată în 2009 și care intenționează să facă în ianuarie 2012 pasul următor pe calea integrării, anume să înlăture toate barierele din fața comerțului, circulației capitalului și forței de muncă. Dar premierul rus crede că este momentul să se stabilească un obiectiv „și mai ambițios”, să se realizeze un „grad de integrare și mai înalt în Uniunea Euroasiatică”, fiind folosită între altele experiența Uniunii Europene.

Analiștii de la Moscova cu care a discutat corespondentul Europei Libere spun că propunerile lui Putin au de a face mai puțin cu politica externă, decât cu cea internă. Pavel Salin de la Centrul pentru Estimări Politice spune că Putin încearcă să folosească ceea ce analistul numește predispoziții imperialiste în rândul majorității alegătorilor, nostalgia lor după Uniunea Sovietică. Asemenea mesaje de alinare pot fi răsplătite de electorat, chiar dacă uniunea propusă de Putin nu se ridică la scara Uniunii Sovietice.

Faimos pentru afirmația că prăbușirea URSS a fost „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”, Putin a scris în articolul din „Izvestia” că ar fi o „naivitate” să se încerce refacerea Uniunii Sovietice. „Totuși, scrie el, o integrare mai puternică pe o nouă bază politică și economică, pe un nou sistem de valori este un imperativ al erei noastre”.

După Putin, „Spațiul Economic Unic” cum se va numi de la anul uniunea vamală a Rusiei, Republicii Belorus și Kazahstanului va uni 165 de milioane de consumatori, va fi o poartă între Europa și Asia, va contrabalansa geopolitic Uniunea Europeană și va avea un impact pozitiv la nivel global. În afară de aceasta, va marca un „punct de cotitură istoric” pentru toate fostele republici sovietice, invitate de Putin să adere.

Analistul Salin crede că, apelând la sentimentele nostalgice împărtășite de mulți ruși, Putin încearcă să oprească declinul de popularitate al clasei politice la putere și al său propriu, înainte de alegerile pentru Duma de Stat din 4 decembrie și de cele prezidențiale din martie viitor. Salin spune că premierul rus se află într-o situație dificilă și avea nevoie de o asemenea găselniță care să intrige electoratul.

Nivelul de popularitate al lui Putin este încă ridicat, aproximativ 70 la sută, dar în continuă descreștere față de cele 85 la sută de procente de încredere de care se bucura în 2008. Partidul său, Rusia Unită a descrescut la un nivel record de sub 40 la sută.

Analistul Nikolai Petrov de la Centrul Carnegie de la Moscova este de acord că articolul din „Izvestia” urmărește obiective electorale. Petrov crede că articolul are în primul rând scopul să laude realizările de până acum ale lui Putin, fără a trasa vreo direcție nouă de politică externă. Dacă Putin revine la Kremlin, spune analistul, politica externă va rămâne aceeași ca substanță. Se poate înăspri numai tonul.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG