Do you speak English?

Autorităţile locale şi raionale din Republica Moldova nu sunt consultate şi implicate în negocierile cu Uniunea Europeană se arată într-un nou studiu lansat astăzi de IDIS Viitorul. Experţii institutului mai constată că în foarte puţine primării din ţară funcţionarii înţeleg ce înseamnă integrare europeană, iar în fiecare a doua primărie angajaţii nu cunosc limba engleză. Or cunoaşterea acestei limbi este obligatorie pentru accesarea fondurilor europene. Cu detalii Diana Răileanu.

Lipsa experților locali în domeniul integrării europene

Rezultatele studiului lansat de Institutul Viitorul arată că o bună parte dintre angajaţii primăriilor cunosc prea puţin despre ce înseamnă integrare europeană. Un motiv, crede Leonid Litra, directorul adjunct pe cooperare internaţională la IDIS Viitorul, ar fi lipsa de comunicare între autorităţile centrale, responsabile de integrarea europeană şi primăriile din ţară: „Avem un dezacord la nivel de comunicare pe exterior şi pe interior. Ministerul de Externe îşi face bine lucrul pe dimensiunea de comunicare externă, cu Brusselul, cu Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp integrarea europeană nu a devenit doar un lucru al diplomaţiei dar este vorba de reforme foarte exacte care trebuie să aibă loc la nivel intern, la nivel local, şi nu la nivel de delegaţii între diferite state şi Republica Moldova.”

Din cauza numărului limitat de specialişti care ar cunoaşte limba engleză sau ar înţelege cum să acceseze fondurile europene o bună parte din primăriile din ţară nu reuşesc să obţină finanţare din partea donatorilor străini, explică Viorica Cecan, specialist în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud: „Problema cea mai deficitară în cadrul autorităţilor publice locale este lipsa cadrelor în acest domeniu. Vă spun exact, în primării nici nu există în
statele de personal un specialist care să se ocupe de atragerea investiţiilor atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. Limba engleză, după cum cunoaştem cu toţii, a devenit o limbă necesară pentru a putea implementa programele internaţionale.”

Ce împiedică administraţiile locale să angajeze funcţionari care ar cunoaşte limba engleză dar şi cum să scrie proiecte pentru obţinerea fondurilor europene? Este întrebarea pe care am adresat-o vicepreşedintelui raionului Ialoveni, Stefan Bivol: „Salariul, cum spuneam, pentru un funcţionar public este de 1150-1200 de lei, prin urmare sunt puţine şanse ca un tânăr să se decidă ca să rămână în administraţia publică locală, mă refer la nivel local, raional, e aceeaşi poveste. E clar că atunci când se face un concurs, când selectezi persoanele pregătite, mai ales acele persoane care ţin de implementarea proiectelor, ei nu se
prezintă la interviu pentru că ştiu ce îi aşteaptă. În plus, cine cunoaşte astăzi limbile străine? Sunt acei tineri care ultimii 10-15 ani au învăţat, iarăşi nu ne putem permite luxul ca să îi atragem ca ei să lucreze şi să putem însuşi banii care sunt foarte necesari acum.”

O soluţie, crede Vasile Cioaric, coordonator de programe la centrul Contact, organizaţie care în repetate rânduri a instruit angajaţii primăriilor, ar fi crearea unui grup de specialişti în cadrul consiliilor raionale care să consulte autorităţile locale în scrierea proiectelor de finanţare: „Noi ne dăm seama că nu în fiecare localitate, în fiecare sătuc cu 1200 de locuitori poate să îşi permită să aibă o echipă de oameni pregătiţi în domeniu, dar la nivel raional s-ar putea de creat acest corp de specialişti. Trebuie să studiem chiar de câţi oameni avem nevoie pentru a putea absorbi fondurile
europene care şi acum sunt şi nu le putem absorbi şi în viitor, dacă eventual vor veni.”

O altă sugestie a experţilor este crearea unei agenţii care să coordoneze procesul de integrare europeană în interiorul ţării, or aşa cum arată datele studiului lansat de IDIS Viitorul tot mai mulţi oameni devin sceptici faţă de şansele Moldovei de a se
integra în Uniunea Europeană.