Linkuri accesibilitate

De la confruntare la parteneriat


Deputați în Parlamentul leton (Saeima)
Deputați în Parlamentul leton (Saeima)

Anita Dudina: Transparența puterii este valuta ei forte, şi nu punctul ei vulnerabil.





Ideea de a da cu chirie sediul Parlamentului de la Chişinău pentru o nuntă, pe cât de somptuoasă, pe atât de conciliantă în mediul politic, nu este una extrem de ingenioasă. De la Anita Dudina, şefa direcţiei Informaţionale a Parlamentului Letoniei, aflu că sediul Legislativului de la Riga demult este trecut pe lista instituţiilor, care participă la cunoscuta acţiune de talie europeană - Noaptea muzeelor. Adică oamenii au ocazia să vadă condiţiile în care muncesc deputaţii, trimişi acolo să le soluţioneze problemele. O întreb pe Anita Dudina, invitată în ipostaza-i de expert în domeniul politicilor publice, la un seminar organizat de centrul Acces-info la tema transparenţei adoptării deciziilor, cum pot fi determinaţi oamenii să trateze cu interes activitatea şi deciziile Legislativului, care în aparenţă sunt extrem de plictisitoare.

Lumea din jur cu Vasile Botnaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:38 0:00
Link direct



Anita Dudina: „Pentru început trebuie să fie deschise uşile şi ferestrele Parlamentului, la modul figurat şi la propriu. Şi Internetul este un foarte bun instrument pentru asta. Oamenii pot fi invitaţi să viziteze Legislativul, pentru discuţii la nivelul comitetelor, se pot convoca mai multe întrevederi ale politicienilor cu exponenţi ai societăţii civile. De asemenea este nevoie să se meargă în afara pereţilor Parlamentului - în sate, la biblioteci publice, în şcoli. Încercaţi să organizaţi întâlniri cu tinerii, cu studenţii, întrucât trebuie să ne gândim la viitor.”

Europa Liberă: E lesne să vă daţi seama că Republica Moldova este un stat divizat din perspectiva criteriilor geografice, etnice, din punctul de vedere al veniturilor obţinute de oameni. De mai mult timp Parlamentul nu este în stare să aleagă şeful statului şi această stare de lucruri la fel certifică condiţia fragmentată a societăţii. Cum poate fi depăşită în asemenea condiţii perpetuarea formulei antagoniste „NOI contra EI”?

Anita Dudina: „Cred că totul începe de la comportamentul individului. Prefer această optică şi nu perspectiva politică. Această percepţie are rădăcină în familie: „Noi, familia, vrem să întreprindem ceva”. După care este conştientizat nivelul urbei, al ţării. Fiecare în parte este membru al societăţii, dar vrem să convieţuim împreună. Când vorbiți d divizare, vă propun să vă uitaţi la starea de lucruri din Europa. Veţi vedea că în fiecare ţară pot fi surprinşi indicii separării. Numai că convieţuirea se bazează pe trăsăturile comune. Prin urmare, lucrurile ce deosebesc ar trebui să fie lăsate mai în culise. Nu e bine să lupţi doar pentru partea ta de dreptate. Pentru ca o comunicare să aibă succes este important să auzi ce spune partenerul şi să înţelegi ce anume spune el. Doar în aceste condiţii se poate produce dialogul şi nicidecum invers.”

Europa Liberă: Un alt expert cu mandat european, invitat şi el să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea dialogului dintre guvernare şi societate, este Dragoş Dinu din România. El se declară convins că toată lumea are de învăţat din transparentizarea treptată a actului decizional. Puţinele uşi, ferestre sau chiar oberlihturi deschise de Guvern nu sunt valorificate totuşi la maximă capacitate de organizaţiile non-guvernamentale. Ele uneori sunt plângăcioase şi nu au suficientă combativitate. De ce se întâmplă acest lucru?

Dragoş Dinu: „Este un proces de învăţare. Este un proces în care şi şi Guvernul învaţă cât de mult să deschidă sau să închidă ferestrele respective, cum anume să comunice cu societatea civilă. Şi în acelaşi timp societatea civilă învaţă cum anume să-şi dirijeze inputul în aşa fel, încât rezultatele să fie cele mai bune. Cred că lucrurile vor progresa. Însă modul în care organizăm dialogul dintre societatea civilă şi Guvern trebuie să fie un pic mai clar. Repet: trebuie să ne intereseze punctul de vedere al societăţii civile în etapele incipiente ale elaborării unui proiect de act normativ sau document de politică publică. În acelaşi timp trebuie să ne gândim cum anume întărim capacitatea organizaţiilor non-guvernamentale de a-şi îndeplini acest rol. Şi aici cred că este şi rolul Guvernului, şi rolul diferitor organizaţii donatoare, care trebuie să se gândească cum anume să investească în sectorul non-guvernamental din Republica Moldova, astfel încât să îndeplinească acest rol extrem de important de participare civică în procesul de luare a deciziilor. Cred că ar trebui societatea civilă să-şi stabilească nişte zone de interes maxim, pe care să acţionăm. Să acceptăm că poate nu putem să ne implicăm în tot ce face Guvernul, să facem un oarecare proces de prioritizare al nostru şi al intereselor noastre ca şi societate civilă şi să încercăm să coagulăm eforturile societăţii civile, astfel încât mesajul pe care-l transmitem Guvernului să fie bine fundamentat şi să punem într-adevăr presiune pe factorii de decizie.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG