Autoritățile din Bosnia au promis săptămâna aceasta să ia măsuri restrictive față de proprii cetățenii care abuzează de regimul fără vize cu Uniunea Europeană. La aproape un an de la ridicarea vizelor, Bosnia ar fi sursa unor îngrijorări legate de creșterea numărului de solicitări nejustificate de azil în țările Uniunii Europene. Alexandru Eftode rezumă relatările agențiilor de știri.
Bosniacii pot călători fără vize în spațiul Schengen de la mijlocul lui decembrie 2010. Dar Uniunea Europeană a acordat Bosniei o perioadă de încercare, rezervându-și dreptul să revină asupra deciziei de ridicare a vizelor după o monitorizare strictă a fluxurilor de imigranți.
Când presa locală a dezvăluit recent presupuse avertismente de la Bruxelles că vizele pot fi introduse din nou din cauza înmulțirii solicitărilor nemotivate de azil în Uniunea Europeană din partea bosniacilor, autoritățile în exercițiu de la Sarajevo au menținut o vreme tăcerea.
Dar săptămâna aceasta, ministrul securității în exercițiu, Sadik Ahmetovic a anunțat măsuri restrictive în privința celor care abuzează de regimul fără vize pentru a căuta azil în țările Uniunii Europene.
Nu este limpede care sunt măsurile avute în vedere și dacă vor putea fi elaborate de vreme ce Bosnia nu are un guvern plenipotențiar. Partidele fragmentate pe criterii etnice din Republica Srbska și Federația Croaților și Musulmanilor și-au petrecut tot acest aproape un an de la ridicarea vizelor europene fără să poată forma noul guvern în urma alegerilor.
Cu toate acestea ministrul securității este încrezător. „Odată ce adunăm toată informația, vom putea adopta măsuri restrictive față de toți cei care săvârșesc abuzuri”, a declarat marți Ahmetovic postului național de radio.
El vizitase în aceeași zi trei orășele din nordul țării pentru a discuta cu autoritățile locale despre motivele plecării unui anumit număr de localnici către țările Europei Occidentale în căutare de azil.
„Vom discuta și cu reprezentanții ministerului de interne din Belgia ca să aflăm mai multe”, a mai spus ministrul bosniac.
Belgia cu legi permisive ar fi, potrivit presei bosniace, prima destinație pe lista bosniacilor în căutare de azil. Alte țări în care s-ar fi înregistrat o înmulțire a solicitărilor ar fi Germania, Suedia și Luxemburgul.
În mod curios, nici Belgia nu are un guvern de 15 luni după alegerile din iunie trecut - abia sâmbătă partidele câștigătoare, divizate pe criterii regionale și lingvistice, au spus că au ajuns la un acord.
Așa încât, problema imigranților bosniaci este discută deocamdată între ele de autoritățile interimare din cele două țări. Miercuri, un oficial belgian s-a aflat la Sarajevo unde a spus că cetățenii bosniaci ale căror solicitări de azil au fost respinse în Belgia vor fi repatriați. Ministrul bosniac al securității a promis, pe de altă parte, întărirea securității la graniță.
Oficialii Uniunii Europene nu au adresat Bosniei vreun avertisment public. Dar o purtătoare de cuvânt a comisarei europene pentru afaceri interne, Cecilia Malstroem, este citată de presa bosniacă spunând că succesele obținute în liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană vor fi puse în pericol dacă unele țări balcanice nu-și îndeplinesc angajamentul de a răspunde prompt îngrijorărilor europene privind solicitările de azil nejustificate.
Îngrijorările privitoare la Bosnia s-au suprapus pe altele în privința unor țări membre sau candidate la intrarea în spațiul Schengen. Săptămâna trecută, miniștrii europeni de interne și justiție au amânat pentru o perioadă indefinită decizia de a aproba primirea României și Bulgariei în spațiul fără controale la frontieră. Iar Comisia Europeană prin comisara Malstroem a propus adoptarea unei legi noi care prevede în premieră excluderea temporară a unor țări din spațiul Schengen, dacă nu păzesc destul de bine granițele lui externe. Propunerea ar viza în primul rând Grecia, considerată vinovată de intrarea în spațiul Schengen a majorității imigranților ilegali.
