Linkuri accesibilitate

Un summit al Parteneriatului estic divizat asupra politicii de viitor


Franța și Germania cred că parteneriatul este un fel de „înlocuitor” al calității de membru în UE.


La o săptămână după ce Parlamentul European a aprobat o rezoluție în care cere ca Moldovei să-i fie oferită perspectiva aderării la Uniunea Europeană, o publicație specializată în afaceri europene sugerează că asemenea propuneri referitoare la vecinii din est nu sunt pe placul celor mai puternice țări membre, anume Franța și Germania. Detalii are Mircea Țicudean.

În ediția electronică a publicației „European Voice”, Tony Vogel scrie astăzi că în Uniunea Europeană există două păreri despre semnificația parteneriatului estic, în care sunt inclusiv șase foste republici sovietice.

Țările din centrul Europei, foste comuniste, ar dori ca partenieratul să fie primul pas spre admiterea în Uniunea Europeană a Armeniei, Azerbaidjanului, R. Belarus, Georgiei, Moldovei și Ucrainei.

Franța și Germania, însă, cred că parteneriatul este un fel de „înlocuitor” al calității de membru, iar unele țări din sudul Uniunii se luptă ca fondurile alocate vecinilor estici să fie reduse (în favoarea nord-africanilor).

Aceste rezerve și contradicții, scrie Vogel, se văd și în faptul că la summitul parteneriatului estic, programat să aibă loc săptămâna viitoare la Varșovia, nu vor participa președintele Nicolas Sarkozy și nici premierul britanic David Cameron. Deocamdată, singurul lider al unei țări mari din Uniune care și-a confirmat participarea este cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Țara-gazdă a summitului, Polonia, care a inițiat parteneriatul împreună cu Suedia în 2009, își menține optimismul. Radoslaw Sikorski, ministrul polon de externe, a declarat că dorește ca summitul de la Varșovia să „recunoască” ambițiile vecinilor estici ai Uniunii.
În realitate, constată „European Voice”, parteneriatul a intrat în impas în privința celui mai mare și mai important membru al său, Ucraina.

În ultimele luni la Bruxelles sunt tot mai puține speranțe în privința finalizării discuțiilor cu Kievul asupra unui acord de asociere. Și chiar dacă documentul ar fi până la urma gata de ratificare, el va întâmpina obiecțiile multor state din Uniunea Europeană care cred că de când cu președintele Viktor Yanukovich Ucraina merge înapoi în privința democrației și statului de drept. Luna aceasta, Franța a cerut suspendarea negocierilor cu Ucraina. Pe de altă parte, scrie „European Voice”, Ucraina suspectează de mult că Uniunea Europeană vede în parteneriatul estic ceva ce oferă în locul aderării la Uniune, nu în pregătirea ei.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG