17 septembrie 2001
Ora Moldovei.
Rusia și combaterea terorismului.
Telefoanele date astăzi de preşedintele rus Vladimir Putin colegilor săi din ţările cu populaţie predominant musulmană din Comunitatea Statelor Independente dovedesc o dată în plus că Rusia intenţionează să se implice activ în lupta antiteroristă. La Moscova presa continuă să scrie despre perspectivele unei cooperări mai strânse între Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă în combaterea terorismului internaţional, ca şi în alte domenii de interes comun. Îi trec microfonul lui Radu Benea.
Ziarul Izvestia comentează că în aceste zile de grea încercare pentru civilizaţia apuseană, Rusia are o şansă unică de a se apropia de Occident. Ea poate să le demonstreze americanilor şi europenilor prin fapte, nu în vorbe, că le este prieten, aliat, partener şi camarad de idei. Anume acum, consideră Izvestia, pentru mai mulţi ani înainte în lume se crează alianţele strategice.
Dacă ruşii nu vor reuşi să-i convingă pe americani că nu le sunt duşmani şi că nu prezintă nici măcar un potenţial pericol, atunci multe dintre actualele probleme, care până astăzi păreau de nerezolvat, vor putea fi soluţionate mult mai uşor, inclusiv problema extinderii NATO, cea a sistemului american de apărare antirachetă, sau conflictul cecen.
Izvestia mai este depărere că Federaţia Rusă, dacă vrea să fie înţeleasă mai bine de Occident, trebuie să dea un exemplu, să manifeste acum această înţelegere, pentru că mîine ar putea fi prea târziu, ar putea să nu mai fie atât de apropiată sau atât de necesară ca astăzi. Acelaşi ziar mai scrie că ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a expediat o telegramă conducerii NATO, în care exprimă condoleanţe în legătură cu moartea generalului Masoud, liderul opoziţiei anti-talibane din Afganistan.
Serghei Ivanov a exprimat convingerea că „cooperarea noastră în vederea instaurării păcii şi stabilităţii în Afganistan va continua”. Cred că Rusia, mai spune Serghei Ivanov, s-a hotărât deja în privinţa propriei strategii în primul război al secolului 21”.
Ziarul Vremea Novostei scrie că preşedintele rus Vladimir Putin a folosit recenta vizită în Armenia, planificată mult înainte de evenimentele tragice din Statele Unite, pentru a face public crezul politic al Rusiei. Judecând după declaraţiile lui Putin, comentează publicaţia moscovită, Rusia vrea să folosească situaţia creată pentru a se apropia de Occident. Evitând acel ton care a provocat deja iritare în Occident, Vladimir Putin nu a amintit faptul că Rusia ar fi amintit mai devreme asupra pericolului terorismului internaţional cu care se confruntă în Cecenia. Singurul lucru subliniat de preşedinte în legătură cu aceasta a fost că, în opinia sa, situaţia internaţională s-a schimbat nu după 11 septembrie, ci înainte de această dată. „Noi, însă, nu am observat lucrul acesta”, a spus Putin, fără a precuza pe cine subînţelege prin „noi”.
În schimb preşedintele rus a subliniat că la sesiunea ONU, care a început deja, Rusia va propune un set de măsuri îndreptate împotriva terorismului mondial. Totodată, Putin a evitat să facă declaraţii prin care să confirme spusele ministrului apărării, Serghei Ivanov, care, cu o zi înainte tot la Erevan, a negat orice posibilitate de utilizare a bazelor militare ce aparţin aliaţilor Rusiei pentru operaţiunea din Afganistan. Probabil Putin, în calitate de om politic, îşi propunea un cu totul alt scop şi anume că Moscova rămâne în cadrul lumii civilizate şi în general susţine Occidentul în lupta cu pericolul ce s-a abătut asupra lui.
Mai mult vorbind despre perspectiva investiţiilor ruse în economia americană, Putin a spus că isteria legată de vinderea de ţară a luat sfârşit. Este limpede, comentează publicaţia moscovită, că Putin îi avea în vedere pe adversarii investiţiilor străine în economia rusă, care prezintă pentru ei o ameninţare la adresa independenţei Rusiei.
În lumina discuţiilor despre crearea unui front comun împotriva terorismului această declaraţie a preşedintelui rus pare mai curând să semene cu un apel adresat Occidentului, prin care acesta este îndemnat să accepte Rusia ca pe un partener egal în drepturi, se spune în finalul articolului din Vremia Novostei.
*
Ca să rămânem la convorbirile telefonice dintre şefii de state din CSI, să menţionăm că astăzi preşedintele Voronin a vorbit la telefon cu omologul său belarus, Alexandru Lukaşenko, despre perspectivele cooperării bilaterale, mai ales în domeniul economic şi comercial. Cei doi au căzut de acord ca Lukaşenko să facă o vizită oficială în Republica Moldova la o dată care se va anunţa ulterior. Tot astăzi Lukaşenko l-a primit pe ambasadorul moldovean la Minsc, Nicolae Dudău, care îşi încheie misiunea diplomatică spre a prelua funcţia de ministru de externe.
