În aprilie 2009 , la Chişinău, s-a născut un fenomen social aparte, aşa numita revoluţie Twitter. Teza era că tinerii care s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a protesta împotriva victoriei, spuneau ei furată, a partidului comuniştilor s-au organizat cu ajutorul telefoniei mobile. Restul este istorie. După revoluţiile colorate din Ucraina si Kirghistan, în Moldova se născuse revoluţia tehnică. Numai ca revoluţia Twitter a avut alte efecte, recent, în Marea Britanie. Şi, deodată, reţelele sociale nu mai sunt exclusiv ambasadorii democraţiei. Ileana Giurchescu.
În Parlamentul britanic au fost audiaţi reprezentaţii unor reţele sociale ca Facebook sau Twitter şi ai firmei Blackberry, în încercare de a stabili ce rol a jucat tehnologia în revoltele violente din august, izbucnite la Londra.
Desigur, nimeni nu a omis să observe că unele din cele mai căutate ţinte ale tinerilor care au vandalizat oraşele, au fost tocmai magazinele de electronice, mai ales cele de telefoane mobile.
Aşa că unii parlamentari, relatează BBC, au mers până acolo încât să ceară închiderea temporară a accesului la reţelele sociale, în cazul unor revolte violente. Pentru a se evita „contaminarea”.
Ideea a fost deja respinsă de ministrul de interne.
Audierile din camera inferioară a Parlamentului britanic au fost organizate după ce s-a constatat că la Londra şi în alte oraşe britanice, tinerii s-au folosit de tehnologia de mesagerie Blackberry, încriptată, pentru a mobiliza şi organiza protestele.
Reprezentatul firmei Research in Motion, care posedă Blackberry, a recunoscut în audieri că telefonia mobilă a fost folosită şi în scopuri violente. Dar în majoritatea cazurilor, a jucat un rol benefic, a fost „forţa binelui”.
Majoritatea utilizatorilor respectă legea, a continuat Bates, şi au folosit telefoanele mobile mai ales pentru a anunţa unde sunt sau că sunt bine. Sau pentru a avertiza că anumite străzi sau cartiere erau periculoase. Informaţii folosite şi de poliţia britanică pentru a-şi coordona intervenţiile în acele zile de violenţe fără precedent.
Întrebat dacă ulterior, autorităţile pot avea acces la mesajele încriptate de Blackberry, Stephen Bates s-a rezumat să răspundă că firma sa respectă mereu „legea”.
Nici Facebook nu crede că are vreo responsabilitatea, reprezentatul reţelei sociale a declarat că numai o minoritate a folosit Facebook pentru a împinge la violenţă. Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de Twitter. Dar ambele reţele au recomandat poliţiei şi autorităţilor în general să-şi adapteze strategia la noile tehnologii.
Mai mult, avocatul firmei Twitter a respins categoric ideea că accesul la reţele sociale ar putea fi întrerupt temporar, dacă există pericolul unor revolte violente.
În replică însă, parlamentarul laburist Keith Vaz, care a condus audierile, s-a întrebat de ce autorităţile nu ar suspenda reţelele sociale, când realizează că altfel nu pot controla valul de violenţă.
