Criza datoriei din zona euro ameninţă toate economiile europene, de fapt economiile lumii remarca recent la Washignton preşedintele Barack Obama, care a cerut liderilor europeni să ia măsuri mai ferme. Ieri, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso vorbea din nou de crearea obligaţiunilor europene (garantate de toate ţările care folosesc moneda unică). Bursele au reacţionat imediat pozitiv, dar Germania, cea mai mare economie din zonă, rămâne extrem de sceptică. Europa Liberă l-a întrebat pe jurnalistul economic al serviciului rus, Serghei Seninski ce a provocat criza euro şi ce efect ar putea avea asupra ţărilor din fostul spaţiu sovietic? Un dialog rezumat de Ileana Giurchescu.
Efectele crizei euro asupra țărilor din fostul spațiu sovietic
Situaţia de criză a fost provocată de faptul că ţările din zona euro au împrumutat şi cheltuit nult mai mult decât au produs, mai ales după recesiunea provocată de criza financiară americană din 2008-2009.
Cum nu există o politică fiscală comună, un minister european de finanţe, fiecare ţară îşi duce propria politică monetară. Sistemele de impozitare sunt foarte diferite. Şi, continuă Serghei Seninsky, cel mai important, sistemele de asistenţă socială sunt foarte diferite. La un moment dat, cheltuielile depăşesc cu mult veniturile statului. Iar pe măsură ce creşte datoria, se scumpesc şi creditele pentru ţara respectivă. La sfârşit, este indiferent că Irlanda, Grecia sau Portugalia au ajuns în această situaţie din motive diferite. Rezultatul este acelaşi.
De ce ar fi periculos pentru zona euro ca Grecia să-şi reeşaloneze datoria?
În opinia lui Serghei Seninsky, pericolul cel mai mare este efectul de domino pe care l-ar provoca. În momentul când o ţară din zona euro nu-şi mai achită datoria, creditele pentru toate celelalte devin mai scumpe dar mai ales pentru ţările cu probleme, cum ar fi în acest caz Portugalia, Spania sau Italia. În consecinţă, şi datoriile acelor ţări ar creşte mult peste nivelul suportabil, ajungând şi ele în incapacitate de plată.
Mai mult, continuă Seninsky, băncile nu se vor mai credita reciproc şi vor acorda mult mai puţine credite în economia reală. Ceea ce va reduce creşterea economică, şi implicit cererea. Or, jumătate din exporturile europene merg tot pe piaţa europeană.
Şi ce impact ar putea avea criza europeană asupra ţărilor din spaţiul fost sovietic?
Mic, crede Serghei Seninsky, mai ales când este vorba de Rusia sau alte ţări care se bazează pe exportul de energie. Mai mult, cu excepţia ţărilor baltice, economiile din spaţiul fost sovietic sunt relativ izolate de Europa. Şi chiar de economiile lumi. Chiar şi în cazul unei recesiuni de durată, este de părere Serghei Seninsky, cererea de carburanţi nu o să scadă foarte mult, nici preţul pentru gaze naturale sau petrol. Aşa s-a întâmplat şi în 2008-09, când preţul energie a scăzut dar pentru scurt timp.
Băncile din Rusia, pe de altă parte, sunt bine capitalizate şi aproape de loc expuse crizei europene. Aşa că sunt dispuse să crediteze firmele ruseşti, ceea ce va susţine creşterea economică.
