Linkuri accesibilitate

Liberalizarea sistemului de executare e o etapă în eliminarea corupției


Codul de executare şi legislaţia au fost ajustate la legislaţia europeană.

Ceva mai mult de un an de la adoptarea Legii cu privire la executorii judecătoreşti, de fapt de la începutul înfăptuirii reformei sistemului de executare. Aproape un an de la constituirea Uniunii Naţionale a Executorilor. Ce s-a schimbat, de fapt, după liberalizarea sistemului de executare şi ce de ce beneficii se poate bucura în consecinţă societatea? Vom discuta în minutele ce urmează cu Roman Tălmaci, preşedintele acestei uniuni, care este, un organism de autoadministrare al executorilor judecătoreşti.

Interviu matinal cu Roman Tălmaci
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:18 0:00
Link direct



Europa Liberă: Dle Tălmaci, se împlineşte în curând un an de la constituirea Uniunii Naţionale a Executorilor, reformarea practică a instituţiei executorilor de stat prin transformarea acestora în executori privaţi a început ceva mai devreme… Dacă v-aţi referi la o diferenţă calitativă între ce-a fost şi ce se poate constata acum la ce v-aţi referi?

Roman Tălmaci

Roman Tălmaci: Într-adevăr acum, la data de 21 septembrie, se va împlini un an de la constituirea Uniunii naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Şi pot să vă spun că în opinia mea personală şi a multor mei colegi noua reformă a dus doar rezultate pozitive. În special vreau să menţionez că statul a economisit cam 30 de milioane anual pentru întreţinerea vechiului sistem de executare. Plus la aceasta, executorii judecătoreşti sunt deja angajatori, adică un executor judecătoresc a creat noi locuri de muncă angajând cel puţin 2-3 persoane. Vreau să menţionez că astăzi în Republica Moldova activează 180 de executori, anterior au activat 318. Înmulţind 180 la 3 persoane observăm că obţinem o cifră destul de mare de persoane antrenate în procesul executării. De asemenea, executorii judecătoreşti sunt unii dintre contribuabilii foarte buni, din considerentul că ei achită în comparaţie cu alte profesii şi chiar cu agenţii economici 18 procente din brut din venitul său. Fiecare executor judecătoresc achită o sumă destul de serioasă loa bugetul statului.

Europa Liberă: Dle Talmaci, vom reveni la venituri şi alte probleme… Acuma, de fapt ce s-a schimbat într-un an de zile din punctul de vedere al executării hotărârilor judecătoreşti?

Roman Tălmaci:
Ce s-a schimbat? Codul de executare şi legislaţia au fost ajustate la legislaţia europeană. Creditorul urmăritor este liber să-şi aleagă executorul, nu este impus să meargă la un oficiu de executare de stat cum ar fi şi în final să nu obţină executarea efectivă a hotărârii. Astăzi în sistem predomină principiul concurenţei. Clientul se adresează la executorul care este cel mai rapid, cel mai corect şi aduce la îndeplinire hotărârea judecătorească în conformitate cu legislaţia în vigoare. Plus la această executorul judecătoresc are competenţe noi – are competenţa de a înmâna acte procedurale, are competenţa de a constata fapte, de a calcula dobânzi de întârziere – toate acestea în ansamblu fac procedura de executare ca să nu fie convenabilă debitorului. De a fi debitor în ziua de astăzi este foarte, foarte dificil, foarte scump. Pentru că cât mai mult debitorul tergiversează procedura de executare, cu atât mai mult îl costă în final pe el toate cheltuielile şi faţă de creditorul său, şi faţă de executor, acele taxe de executare achitate executorului. Vorbind despre statistică, pot menţiona că la 9 luni nu avem desigur încă rezultatele, dar avem la jumătate de an. Pe republică au fost executate efectiv 20 de mii 500 de documente executorii. Respectiv, au rămas mulţumite 20 de mii 500 de persoane care au fost creditori urmăritori.

Europa Liberă: Dle Talmaci, cifra aceasta ce ar trebui să însemne – că e spre bine… nu?

Roman Tălmaci:
Procentual, executarea s-a ridicat cu 8 la sută.

Europa Liberă: Deci, executarea este în progres. Aveţi în faţă un cetăţean neştiutor, să zicem care trebuie să înţeleagă de ce a fost nevoie de această liberalizare a sistemului de executare. Ce i-aţi spune în primul rând, de ce un executor privat este mai bun decât unul angajat direct de către stat?

Roman Tălmaci
: Păi, prima la mână, dacă noi până acum vorbeam că în toate structurile de stat există corupţie, eu astăzi pot să afirm cu certitudine că în sistemul de executare nu există corupţie. Pentru că executorul îşi îndeplineşte datoria pornind de la faptul că el nu încasează banul ca să nu execute hotărârea, sau nu ia mită ca să nu execute hotărârea. El primeşte onorariul de succes în finalul executării efective a hotărârii judecătoreşti. El este impus involuntar să îndeplinească hotărârea instanţei de judecată în strictă conformitate cu legea şi foarte operativ. Asta este deja un plus esenţial şi noi am fost recunoscuţi şi la nivel european că legislaţia Republicii Moldova la acest capitol este foarte performantă. Şi chiar acum suntem invitaţi în ţările vecine pentru a promova acest sistem liberal. Spre exemplu, în Armenia mergem chiar la începutul lunii viitoare, în Rusia am avut cu acelaşi generic un studiu.

Europa Liberă: Cum puteţi explica atunci reproşurile care s-au auzit inclusiv asupra executorilor în legătură cu atacurile de tip raider asupra băncilor? Au sunat opinii că dacă n-ar fi existat un interes al executorilor, nu s-ar fi procedat deodată la executarea silită?

Roman Tălmaci:
Eu aş da o întrebare şi ulterior aş răspunde. Meseria executorului judecătoresc este de a executa, corect? Cum să rămână o hotărâre judecătorească neexecutată? Sau putem noi oare spune că există o hotărâre judecătorească şi ea nu urmează a fi executată operativ? Desigur că dacă există o hotărâre şi dacă ea este definitivă, executorul, ca şi orice cetăţean, este obligat să execute…

Europa Liberă: Din punctul dv. de vedere, au păcătuit cu ceva executorii în acest cazuri?

Roman Tălmaci:
Noi am studiat aceste cazuri. E vorba de două cazuri – Universalbank şi MoldovaAgroindBank (MAIB) – nu am văzut în acţiunile executorilor vreo greşeală. Nu am văzut, dar este prematur acum să mă expun, pentru că este sesizat Colegiul Disciplinar al Executorilor Judecătoreşti care este în virtutea atribuţiilor profesionale obligat să se expună în cazul în care executorii au încălcat etica profesională, sau poate, după caz, principiile concurenţei loiale între executori. Să vorbim despre actele procedurale, dacă le-au încălcat ei, aceasta este competenţa instanţei de judecată, dar după câte cunosc eu, instanţele au lăsat în vigoare acţiunile executorului. Deci, executorul a întreprins corect acţiunile sale.

Europa Liberă: Dacă ar fi să faceţi o listă a eventualelor păcate, teoretice evident, ale executorilor, ce aţi scoate în evidenţă în primul rând?

Roman Tălmaci:
Sunt şi păcate pe care putem să le constatăm. Este vorba în primul rând de concurenţa neloială – executorii atrag clienţi fără a ţine cont că dosarele respective deja se află la alţi executori, sunt în lucru, se execută. Cam aici ar fi problema – o concurenţă nu întotdeauna sănătoasă între executori, dar o concurenţa sănătoasă pentru creditor. El se va adresa la executorul cel mai energic, operativ. În principiu cam asta este. Altele nu aş vedea, real nu aş vedea alte greşeli din partea executorilor.

Europa Liberă: În ce raporturi sunt executorii judecătoreşti cu Uniunea pe care o conduceţi, pe de o parte, şi cu Ministerul Justiției, pe de alta?

Roman Tălmaci:
Executorii judecătoreşti la momentul investirii în funcţie sunt automat membri ai Uniunii, au obligaţia să plătească cotizaţii, iar Uniunea le reprezintă interesele în toate cazurile. Plus la aceasta, în cadrul Uniunii până acum era şi colegiul disciplinar care a trecut la Ministerul Justiţiei, nu înţeleg de ce de fapt, pentru că nu a existat nici o explicaţie şi nu înţeleg care a fost necesitatea trecerii sau adoptării prin lege de urgenţă, nu înţeleg unde era securitatea statului acolo, nu înţeleg de ce aşa de urgent. Indiferent de faptul că din 100 de sesizări la colegiul disciplinar, au fost 16 sancţiuni. Adică nu aşa de rău, în raport cu România de exemplu, unde au fost 700 de adresări şi sancţiuni 23. Adică nu aşa de rău a lucrat colegiul. În cadrul Uniunii mai urma să fie comisia de selectare a candidaţilor pentru funcţiile vacante şi desigur comisia de licenţiere, care nu sunt create până în prezent. De un an de zile există aceste restanţe ale Ministerului Justiţiei, nefiind emis ordinul ministrului cu privire la numirea persoanelor care vor face parte din aceste comisii. În raport cu Ministerului Justiției, în cadrul acestuia există o direcţie specializată în care lucrează 5 persoane, Direcţia Executorilor Judecătoreşti care promovează de asemenea politica în domeniul executării şi desigur are atribuţii de control, ce ţine de ţinerea registrelor, calcularea taxelor, regimul de muncă etc., adică aceleaşi atribuţii de control pe care le are uniunea. Chiar acum la 23 septembrie o să avem al treilea congres al executorilor judecătoreşti, în legătură cu un an de la înfiinţarea sistemului, şi o să fie abordate toate problemele care sunt, şi legate de modificarea urgentă a legislaţiei, şi altele care se mai discută. Şi o să avem invitaţi de la Uniunea Internaţională a Executorilor Judecătoreşti, care vin să monitorizeze pentru că în principiu pe plan internaţional suntem lăudaţi…

Europa Liberă: Revenind la sursele de venituri ale executorilor judecătoreşti, de unde vin acestea, ca să înţeleagă şi omul care nu prea pricepe în fineţuri juridice?

Roman Tălmaci:
Venitul executorului judecătoresc este format din onorariul de succes…

Europa Liberă: Ce înseamnă un onorariu de succes?

Roman Tălmaci:
Suma obţinută de executorul judecătoresc din contul debitorului în cazul executării efective a hotărârii instanţei de judecată.

Europa Liberă: Dacă ar fi să concretizăm, să reproducem o situaţia ca să înţeleagă toată lumea – cum se întâmplă acest lucru? Intervine executorul judecătoresc, ce se întâmplă mai departe?

Roman Tălmaci:
În cazul în care debitorul, persoana care are o datorie faţă de altă persoană, faţă de o instituţie financiară sau legată de achitarea pensiei alimentare, sau de achitarea unei amenzi contravenţionale sau penale, executorul judecătoresc îi acordă un termen de achitare benevol. Termenul pentru cazuri civile este de 15 zile, în cazuri contravenţionale – de 5 zile. În cazul în care debitorul achită datoria în termenul stabilit de executor, executorul încasează doar taxa de intentare şi arhivare, de 80 de lei. Atât. În cazul în care debitorul depăşeşte acest termen, dar totuşi încheie o tranzacţie de împăcare cu creditorul, atunci executorul beneficiază de un onorariu de succes, care se calculează în funcţie de sumă, în mărime de 3,5 şi 10 la sută din suma recuperată, care se calculează conform unei formule. Dar în cazurile contravenţionale, este de 200 de lei.

Europa Liberă: Şi foarte scurt, este mulţumitoare acoperirea uniformă şi integrală a Republicii Moldova cu executori judecătoreşti, dle Talmaci?

Roman Tălmaci:
Nu este acoperită integral. Avem neacoperite raioanele Taraclia, Vulcăneşti. În general, sunt 180 de executori, dintre care 78 activează în Chişinău, restul – în republică, adică cel mai mult sunt concentraţi executorii în capitală, dar aici este concentrată şi economia. Eu vreau să vă asigur că existenţa acestei instituţii este vital necesară într-un stat. Haideţi să vorbim acum despre perioada de criză când persoanele nu-şi onorează obligaţiunile, când băncile nu pot să-şi recupereze creanţele, executorul judecătoreşti sunt acei „sanitari” de pădure, care în final curăţă şi impune ca să supravieţuiască cel mai tare, cel mai puternic, cu restituirea mijloacelor băneşti către cel păgubit. Şi este un lucru absolut normal, firesc.
Previous Next

XS
SM
MD
LG