Statele europene bogate dau în ultima vreme semnale tot mai clare că s-au săturat să salveze țările indisciplinate fiscal, cum este Grecia. Într-o analiză consacrată crizei datoriilor din zona euro, corespondentul EL Charles Recknagel se întreabă dacă nervozitatea germanilor sau francezilor nu va duce cumva, în mod paradoxal, la o integrare europeană mai profundă, prin impunerea unor politici fiscale comune, dirijate de la Bruxelles.
Uniunea Europeană - spre un federalism fiscal?
De ani de zile, economiștii avertizează că a pune moneda comună la dispoziția unor țări atât de diferite cum sunt Germania și Grecia, sau Olanda și Portugalia, este ca și cum ai da un grup de indivizi un card bancar comun, cu care să facă ce vor. Este limpede că mai devreme sau mai târziu cineva va abuza de card, dacă nu impui reguli stricte privind folosirea lui.
Dar ce fel de reguli noi ar putea impune Europa țărilor din zona euro?
Până acum, șefii zonei euro s-au mărginit să facă apel la responsabilitate și disciplină, dar printre rânduri au sugerat și lucruri noi. „Noi nu avem o federație politică sau monetară, – spunea ieri președintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet – așa că trebuie să folosim cât mai strict posibil instrumentele existente.”
Asemenea idei s-au făcut auzite și la o reuniune de foști șefi de guvern ținută săptămâna aceasta la Bruxelles – cu participarea fostului cancelar al Germaniei, Gehard Schroeder. Într-o declarație finală, participanții au spus că o uniune monetară nu poate funcționa în absența unei forme sau alteia de federalism fiscal și a unor politici economice coordonate.
Deocamdată, asemenea apeluri sunt simple apeluri, care depășesc cu mult actualele recomandări formulate din când în când de liderii politici europeni. Liderii Franței și Germaniei au vorbit ce-i drept despre o integrare economică mai strânsă în zona euro, dar s-au grăbit să adauge că drepturile statelor suverane trebuie respectate.
La recentul lor summit de la Paris, din 16 august, președintele francez Nicolas Sarkozy și cancelarul Germaniei Angela Merkel au cerut ca țările din zona euro să-și înscrie în constituții limite bugetare și au propus ca șefii de stat din țările membre să se întâlnească de două ori pe an ca să discute coordonarea politicilor economice.
Dar tot la Paris Sarkozy și Merkel au semnalat limpede că mai departe de atât nu vor să meargă. În mod special, au insistat că nu sunt de acord cu emiterea obligațiunilor euro, despre care liderul francez a spus că ar putea deveni realitate la sfârșitul, nu la începutul integrării economice.
Pe de altă parte, scrie corespondentul nostru Charles Recknagel, ar fi greșit să credem că asemenea ezitări exclud cu totul pași mai curajoși, în viitor. În ciuda reținerilor statelor europene față de orice fel de federalism, criza financiară le-a arătat cât de ușor pot trece granițele necazurile economice. Agravarea crizei datoriilor din zona euro, de pildă prin prăbușirea Italiei sau Spaniei, ar putea grăbi luarea unei decizii despre viitorul uniunii monetare, care va avea doar două posibilități: de a îngropa moneda unică, declarând-o un experiment ratat și revenind la valutele dinainte, sau de a merge înainte pe drumul integrării.
