Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici a avertizat Rusia că o va chema în justiția internațională pentru că ar fi încălcat înțelegeri privind gazele naturale. Avertismentul vine la un an de la începerea a ceea ce părea o idilă a gazelor între Ucraina sub noul ei președinte ales anul trecut și Rusia. Corespondentul Europei Libere, Gregory Feifer a făcut o retrospectivă a lunii de miere ruso-ucrainene, prezentată în rezumat de Alexandru Eftode
Luna de miere a început în sunetul fanfarelor anul trecut la Harkov. În orașul din estul Ucrainei, nou alesul președinte ucrainean, Viktor Ianukovici semna împreună cu liderul rus, Dmitri Medvedev un acord de prelungire a chiriei pentru flota rusă în portul Sevastopol la Marea Neagră. În schimbul acordului pe care Rusia l-a numit istoric și care inversa politica predecesorilor pro-occidentali ai lui Ianukovici, Ucraina primea o reducere temporară a prețului plătit pentru gazele rusești și o derogare de la acordurile de livrare pe 10 ani semnat în 2009, menit să alinieze prețurile la cele de piață.
Astăzi, la puțin peste un an, luna de miere este consumată. Președintele Ianukovici susține că Ucraina ar plăti anual cu 5-6 miliarde de dolari prea mult pentru gazele rusești, din cauza acordurilor semnate în 2009 de fostul premier Iulia Timonșenko, judecată în prezent pentru abuz de putere.
Moscova spune că va examina posibilitatea unei înțelegeri noi doar dacă Ucraina renunță la obiecții și aderă la uniunea vamală euro-asiatică proiectată de Rusia. Ianukovici numește această atitudine drept umilitoare pentru țara sa și amenință să cheme Rusia în justiția internațională, la Tribunalul de Arbitraj de la Stockholm.
Ministrul ucrainean de externe, Kostiantin Hrișcenko și-a exprimat însă speranța luni că acest lucru nu va fi necesar, în cele din urmă: „Cu toate că avem destule argumente pentru a ne putea pleda cauza în orice tribunal internațional, credem că vom găsi în curând a soluție conformă cu situația unei piețe moderne și practicile contractuale moderne”.
Ambele părți au spus că vor să evite repetarea disputelor din trecut când Rusia a oprit de două ori livrările către Ucraina pe timp de iarnă, fiind perturbat și exportul către alte țări europene cu milioane de consumatori rămași fără căldură.
80 la sută din exporturile rusești către țările europene trece prin Ucraina, dar acest lucru este pe cale să se schimbe. Premierul rus Vladimir Putin a dispus marți umplerea cu gaze tehnice a noii conducte North Stream care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. El a spus că începerea exporturilor prin prima line a conductei noi va slăbi „dictatul țărilor de tranzit”.
Potrivit acordurilor bilaterale, Ucraina a plătit 230 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze rusești în 2009. Până la sfârșitul acestui an prețul va crește la 400 de dolari. Ucraina spune că ar vrea să micșoreze cu peste o treime importurile din Rusia, dar până și cantitățile importate sunt fixate în acordurile bilaterale.
Analistul Volodimir Fesenko de la Centrul Penta de la Kiev crede că Ianukovici a comis o eroare anul trecut, cedând prea mult Moscovei prin acordul privind flota rusească la Marea Neagră și încredințând Kremlinul că este un lider ușor de influențat: „Înțelegerea a ridicat așteptări din ambele părți. Ianukovici a crezut că a făcut destul pentru a-i îmbuna pe ruși, dar s-a dovedit că aceștia nu sunt dispuși să facă noi compromisuri”.
Ianukovici a încercat ulterior să echilibreze lucrurile accelerând negocierile de integrare cu Uniunea Europeană anul acesta - o chestiune incompatibilă, după părerea analistului, cu aderarea la uniunea vamală condusă de Rusia. Moscova a fost prinsă pe picior greșit, dar procesul intentat fostei șefe a guvernului ucrainean, lidera opoziției Iulia Timonșenko a trezit un val de critici occidentale împotriva lui Ianukovici, cea mai recentă îngrijorare fiind exprimată săptămâna trecută de șefa politicii externe europene Catherine Ashton.
