Linkuri accesibilitate

Fermieri, țărani și management în Moldova


Nadejda Mocanu: „moldovenii ar trebui să găsească o cale să se dezvolte, fără să piardă omenia”.



Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov declara acum câteva săptămâni pentru Europa Liberă, că în acest an recolta va fi bogată. Prin urmare, fermierii care încep recoltarea roadei, ar fi tentaţi să îşi caute noi clienţi sau pieţe externe pentru a-şi vinde marfa. Discutăm astăzi despre modalităţile prin care fermierii pot găsi noi clienţi pentru a-şi vinde marfa, dar şi experienţa pe care o pot obţine de la colegii de pe alte tărâmuri, în special cei americani.

Menţionez că de mai bine de un deceniu, zeci de fermieri din ţară şi-au dezvoltat afacerile, ghidându-se de sfaturile colegilor americani, prin programul „de la fermier la fermier”, finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare. În acest an, fermierii moldoveni au fost îndrumaţi în găsirea noilor clienţi şi pieţe de desfacere pentru a-şi vinde marfa.

Am întrebat-o pe Nadejda Mocanu, coordonatoarea Programului „De la Fermier la Fermier” în Republica Moldova, care ar fi cele mai frecvente greşeli pe care le fac fermierii moldoveni atunci când caută clienţi sau pieţe pentru a-şi vinde marfa:



Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Nadejda Mocanu despre roade și fermieri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:29 0:00
Link direct


Nadejda Mocanu
Nadejda Mocanu: „Fiindcă noi avem trecutul pe care-l avem și am fost obișnuiți să ni se spună ce să facem, cum, când, fermierilor cred că le-a rămas undeva în subconștient, ei așteaptă să li se dicteze undeva de sus ce să facă, ce să producă. Dar ei sunt într-o perioadă de tranziție, ei încep să înțeleagă că ei sunt independenți, sunt responsabili pentru afacerea lor și ei încep să vadă activitatea de fermier ca afacere.

Diferența dintre fermierul moldovean și cel american este că fermierii americani din start au perceput activitatea lor ca o afacere. Au facut calcule, au scris business-planuri, au facut careva prognoze, și în cazul în care ei au vazut că nu merge, ei n-au început să crească roșii, castraveți și așa mai departe.

Din păcate, fermierii noștri încă nu toți fac acest lucru, ba chiar foarte puțini, aș spune. Mă bucur însă că sunt din ce în ce mai mulți, mai ales tineri, care, totuși, cand își cumpără un hectar de pământ, sau, să spunem, îl primesc moștenire, ei încep să se gândească că atunci când el investește un leu, trebuie să i se întoarcă cât mai mult. De aici vine și problema fermierilor noștri cu piețele de desfacere.

Noi plantăm pentru că a plantat vecinul sau pentru că anul trecut varza a fost foarte scumpă. E și normal că atunci când plantează toți varză, varza va fi foarte ieftină. Atunci o arunci sau o vinzi și ai pierderi. Când fermierii noștri vor face managementul afacerii, business management, atunci cred că și problema piețelor de desfacere o să treacă.

O altă problemă ar fi necorespunderea standardelor. Desigur că era bine atunci când exista piața Rusiei, care putea să primească orice calitate de produs, dar acum suntem într-o lume diferită, într-un timp diferit. Fermierii care au reușit să se schimbe, care au înțeles că nu se limitează toată lumea la Rusia, au înțeles că ei trebuie să-și schimbe practicile de producere, ei trebuie să-și schimbe careva tradiții care erau mai înainte. Nu numai au obținut un certificat dar și lucrează conform standardelor internaționale.

Ei nu au probleme cu exportul. Toată lumea chiar se miră, pentru că avem cote la export, avem facilități, și nu avem destui fermieri care să exporte. Ele nu sunt acoperite, dar ele vor fi, pentru că avem din ce în ce mai mulți fermieri care gândesc despre pământul loc ca la o investiție, o sursă de venit bună. În cazul acesta dispar întrebările despre faptul cum să ai succes, să fii mândru de afacerea ta, etc..”

Europa Liberă: Vreți să sugerați cumva că acum, când Republica Moldova este în prag de negociere cu Uniunea Europeană și a acordului de liber schimb, sunt tot mai mulți fermieri moldoveni care înțeleg că dacă vrei să ajungi pe piața europeană sau eventual pe cea a SUA, pur și simplu trebuie să te aliniezi la anumite standarde?

Nadejda Mocanu:
„Exact, dar cred că schimbările acestea au început mai devreme. Nu aș vrea să leg activitatea fermierilor cu politica, cu toate că înțeleg că ea ar putea să aibă o oarecare influență. Fermierii care sunt cei mai inovativi demult au deja certificate de producție organică și certificate de corespundere cu standerdele internaționale.

Cred că mai este și efectul „ să facă așa cum face vecinul”. Este un efect bun, nu o spun cu sens peiorativ. Este ceea ce se numesc proiecte replicabile. Cineva vede că, de exemplu, un fermier crește harbuji fără sâmburi. Au văzut că ei aduc mai mult profit, hai să pun și eu. Piața este mare, piața poate să primească destul. Noi putem, cel puțin, să înlocuim importurile.”

Europa Liberă: Unii ascultători ar putea să se întrebe cum ar putea un expert american să ajute un fermier moldovean, ținând cont că realitatea în ambele țări este diferită în ce privește agricultura?

Nadejda Mocanu:
„Cand vin expertii, noi spunem în glumă, că daca are 50 de ani este foarte tânăr. Vin experți cu foarte multă experiență în domeniu. Vin experți cu mulți ani în spate. Replica pe care o auzim cel mai des, atunci cand expertul vine la fermier, este că „cu 30-40 de ani în urmă, cand mi-am inceput activitatea, situația era exact la fel”.

Ei recunosc problemele, situațiile, ei știu foarte bine că ei le-au biruit și le spun fermierilor noștri „uite, eu pot să-ți dau soluții, eu pot să-ți spun cum am ieșit din aceste probleme. Eu am ieșit din ele în 10 ani pentru că nu a avut cine să mă ghideze. Eu pot sa-ti dau o solutie rapida, tu în maxim 4-5 ani vei fi unde am fost eu în 10-15 ani”.

Da, desigur, dacă comparam SUA acum și Moldova acum, nu prea există similarități, cu toate că, să nu ofensăm moldovenii, experții care vin sunt foarte
moldovenii ar trebui să găsească o cale sa se dezvolte, dar sa nu piardă în ceea ce privește omenia.

mult impresionați de căldura oamenilor, de faptul cât de primitori sunt. Eu cred ca fiecare al 2-lea expert menționează că asta este de fapt ceea ce a pierdut SUA, anume din cauza dezvoltării rapide. Foarte mulți menționează că moldovenii ar trebui să găsească o cale sa se dezvolte, dar sa nu piardă în ceea ce privește omenia și așa mai departe.”

Europa Liberă: Din câte cunosc, programul „De la Fermier la Fermier” durează mai mult de 10 ani. Pana acum au venit zeci de experți să asiste fermierii moldoveni. Programul dumneavoastră vizează cumva și fermierii din regiunea transnistreană a Moldovei?

Nadejda Mocanu:
„Am lucrat, am început lucrul anul trecut, pentru că până acum nu prea era interes din partea fermierilor. Mă rog, întrebări politice, zonă de conflict înghețat, dar noi lucrăm cu fermierii, pentru noi nu este important de unde sunt ei, în Găgăuzia, Transnistria, nordul sau sudul Moldovei.

În Transnistria am lucrat cu o organizație non-guvernamentală, care și-a pus drept scop să înceapă un serviciu de expansiune pentru fermieri. Fericirea de a lucra în Transnistria constă în faptul că pentru transnistreni totul este nou.

Dacă fermierul moldovean este alintat de asistență tehnică, financiară etc., cel transnistrean este tabura rasa, ei sunt ca niște bureți. Ei doresc să cunoască cât mai mult, ei sunt gata pentru inovații. Problema lor este piața de desfacere, ei nu pot să treacă legal producția nici macar în Moldova. Pentru piața internă este însă posibil. Am lucrat și cu o fermă de producere a laptelui, și cu un producător de legume, care avea o cantitate destul de mare de pământ.

Voluntarii noștri au mers și la Universitatea Agrară din Tiraspol și au avut discuții cu peste 70 de participanți. Principalul este că ei sunt foarte deschiși. Problema este vama. Dacă n-ar fi vama, am fi ajuns la Tiraspol într-o oră, nu în 2 ore, dar asta este viața.”

Europa Liberă: Dacă un fermier citește acest interviu și are pusă pe roate o mică afacere și are nevoie de asistență, cum vă găsește și ce șanse are să obțină această asistență?

Nadejda Mocanu
: „Ne găsește foarte simplu. Telefonul nostru este 24-03-12. Unul din coordonatorii de proiect va prelua apelul, va pune careva intrebari, va vedea cum putem să colaborăm. Noi lucrăm în 2 direcții: fructe/legume și lapte. Aici se include prelucrarea, comercializarea, oferirea de servicii, lucrăm cu cooperative, intreprinderi individuale, cu grupuri neformale de fermieri.

Noi suntem foarte-foarte flexibili. Numaidecât este nevoie ca să discutăm cu fermierul, ca să vedem care este interesul. De obicei facem o vizită în teren și vedem care este posibilitatea de colaborare. Chiar dacă nu este posibil să punem acest beneficiar pe lista beneficiarilor pentru că avem doar 30 de voluntari americani pe an, suntem limitați, noi găsim o modalitate, fie îl aducem pe voluntar pentru o zi-două doar sau pentru o jumătate de zi chiar, sau organizăm o instruire și invităm și acest fermier. Nouă nu ne place să refuzăm. Atunci cand fermierul este din domeniul în care lucrăm noi, atunci noi suntem foarte deschiși pentru colaborare.”

Europa Liberă: Deci, bate și ți se va deschide.

Nadejda Mocanu:
„Exact.”
XS
SM
MD
LG