Linkuri accesibilitate

Lipsa de proiect politic a fostei opoziții anticomuniste (C. Tănase/Timpul)


Concurs de ziar: o oaie recompensă pentru ghicirea viitorului președinte (Jurnal de Chișinău).



Scriitorul Dumitru Crudu se întreabă în Timpul daca mai e posibilă azi literatura patriotica. La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a existat un boom al ei. În timp s-a ajuns la o literatură în care patria era făcută cu ou şi cu oţet. E foarte uşor să dai vina pe turci, pe ruşi sau mai ştiu eu pe cine pentru toate eşecurile noastre, scrie Dumitru Crudu, dar Ismail Kadare a mers pe un alt drum, responsabilizându-i pe albanezi pentru istoria pe care o au.

Constantin Tănase scrie că astăzi, când a trecut ceva timp şi lucrurile se văd mai bine, trebuie să recunoaştem că fosta opoziţie anticomunistă, atât de dragă atunci şi care astăzi ne guvernează, l-a răsturnat pe Voronin în 2009 fără a avea un proiect politic de viitor. „Proiectul” ei politic a fost răsturnarea lui Voronin şi preluarea puterii, conclusionează autorul.

Jurnal de Chişinău şi-a propus să întrebe cititorii cine va fi, după părerea lor, următorul şef de stat. Persoana care va oferi răspunsul corect se va alege cu o oaie, la propriu, de rasă autohtonă. Jurnal amintește că pe moment se vehiculează numele a patru candidaţi la această funcţie: Marian Lupu, Vlad Filat, Zinaida Greceanâi, şi, mai nou, Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, fiica preşedintelui Mircea Snegur.

Tot acolo, Petru Bogatu scrie că e dezamăgit de faptul ca nu n-a protestat nimeni faţă de anunţata vizită la Chişinău a patriarhului Kiril.

Jurnal de Chișinău mai publica opiniile mai multor politicieni față de inițiativa lui Val Butnaru de transformare a Republicii Moldova într-o regiune a României, cu păstrarea instituţiilor sale de stat. Majoritatea politicienilor s-au arătat indignați și mulți din ei au avut ocazia de a apăra impetuos statalitatea moldovenească.
Nicolae Negru recomandă să spunem lucrurilor pe nume: numai dacă nu e vorba despre ignoranţă crasă, nerecunoaşterea limbii române în Republica Moldova justifică în mod automat sfâşierea Moldovei în 1812, ocupaţia din 1940 şi sârma ghimpată de pe Prut.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG