Linkuri accesibilitate

Criza dintre Kosovo și Serbia în dezbaterea Consiliului de Securitate ONU


La punctul de control KFOR din satul Jarinje, la frontiera dintre Serbia și Kosovo.
La punctul de control KFOR din satul Jarinje, la frontiera dintre Serbia și Kosovo.

Farid Zarid: „limbajul și tonul mesajelor venite de la Priștina și Belgrad” au mărit distanța dintre cele două state.




Organizația Națiunilor Unite a analizat la sediul din New York situația din Kosovo, unde au avut loc în ultima vreme noi ciocniri între etnicii albanezi și sârbi. Exprimându-și îngrijorarea față de menținerea instabilității, experții ONU au cerut Priștinei și Belgradului să înceapă cât de curând un dialog sincer, în locul actualelor schimburi de acuzații. Detalii are Mircea Țicudean.

Reprezentantul Națiunilor Unite în Kosovo, Farid Zarid, a spus la dezbaterile de la sediul ONU din New York că în timpul ultimei crize din Kosovo „limbajul și tonul mesajelor venite de la Priștina și Belgrad” au mărit distanța dintre cele două tabere, în loc să o micșoreze.

Adresându-se Consiliului de Securitate, Zarid a mai spus că incursiunile militare ale Priștinei în zonele nordice din Kosovo, locuite preponderent de etnici sârbi, au dus la intensificarea atacurilor împotriva sârbilor și a proprietăților lor, punând sub semnul întrebării dorința autorităților kosovare de a instaura o pace durabilă în regiune.

La discuțiile de marți noapte a fost abordat și subiectul cel mai incendiar al actualității din Kosovo, anume acuzațiile Belgradului că liderii de la Priștina, în frunte cu premierul Hashim Thaci, au fost implicați în traficul cu organe prelevate de la prizonieri sârbi de război.

Reprezentantul ONU în Kosovo, Farid Zarid, a anunțat că anchetarea acuzațiilor va începe în septembrie și va fi coordonată de Uniunea Europeană, mai exact de forța ei de poliție și justiție din Kosovo, numită pe scurt EULEX. Zarid a spus că la Bruxelles a fost deja înființată o structură specială de anchetă, care va fi condusă de un fost procuror al Tribunalului ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie, americanul John Clint Williamson.

Prezent la dezbaterile de la New York, ministrul de externe al Serbiei, Vuk Jeremic, s-a plâns însă că EULEX nu pregătește cum trebuie ancheta. Șeful diplomației sârbe a spus că din păcate EULEX nu are în Kosovo autoritatea și mijloacele logistice necesare pentru a duce la bun sfârșit o anchetă atât de delicată.

Șeful diplomației sârbe a atras atenția că faptele incriminate, adică traficul kosovarilor cu organe prelevate de la sârbi, au depășit cadrul regional balcanic, implicând criminali din Europa, Asia și Africa și că EULEX nu are cum să acopere zone așa de întinse pentru a efectua o anchetă completă.

La dezbaterile de la sediul ONU din New York, ministrul de externe din Kosovo, Enver Hoxhaj, a promis că Priștina va coopera pe deplin cu echipa de anchetatori. Scandalul traficului de organe a luat amploare anul trecut, când un raport al Consiliului Europei a constatat implicarea în această formă condamnabilă de comerț a actualului premier din Kosovo, Hashim Thaci și a altor membri ai conducerii partidului său PDK.

Raportul susținea că în timpul războiului din anii 1998-1999 Thaci și colaboratorii lui din Armata de Eliberare din Kosovo ar fi avut centre de detenție secrete în Albania, unde sârbii luați prizonieri, dar și unii kosovari albanezi considerați colaboratori, au căzut victimă prelevării de organe. Hashim Thaci a negat aceste acuzații, punându-le pe seama intereselor politice ale Belgradului de a-i strica reputația și de a prezenta noul stat din Balcani ca pe o entitate ilegală, condusă de mafioți.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG